Grindeanu reclamă emiterea OUG privind Programul SAFE
Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic între Parlament și Guvern, pe motiv că Executivul ar fi adoptat OUG 38/2026 privind Programul SAFE după ce Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiune de cenzură, potrivit Agerpres.
În sesizare, președintele Camerei Deputaților susține că, după votul moțiunii de cenzură din 5 mai, Guvernul nu mai putea exercita decât acte de administrare curentă și nu mai avea competența de a adopta acte de legiferare delegată.
Grindeanu reclamă și faptul că ordonanța ar fi reglementat soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, ceea ce, în opinia sa, ar fi afectat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
OUG ar fi fost extinsă în ziua moțiunii de cenzură
Potrivit sesizării, proiectul inițial al ordonanței ar fi fost extins în dimineața zilei de 5 mai, când era programată dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură, prin introducerea a 12 articole noi.
Grindeanu citează și expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței, în care se menționează că modificările au fost motivate, printre altele, de posibilitatea ca Guvernul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în perioada de interimat, în cazul în care moțiunea de cenzură ar fi fost adoptată.
Președintele Camerei Deputaților susține că, prin această conduită, Guvernul ar fi intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbaterea Parlamentului și ar fi diminuat rolul deliberativ al Legislativului.
Bolojan a sesizat CCR în conflictul cu Înalta Curte
Cea de-a doua sesizare amânată miercuri a fost depusă de premierul interimar Ilie Bolojan și privește un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Demersul are legătură cu plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în chestiuni care țin de buget și de alocarea banilor publici.
Premierul interimar a argumentat că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribuții ale puterii executive și legislative și că instanțele nu pot stabili modul în care sunt distribuite fondurile publice.
Miza procesului privind salariile magistraților: aproximativ 5 miliarde de lei
Conflictul are la bază procesul deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Curtea de Apel București a obligat, în primă instanță, Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară. Miza este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Instanța a stabilit și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, în cazul neexecutării deciziei în termenul stabilit.
Procesul se află în faza de recurs, iar conflictul dintre Guvern și Înalta Curte a fost separat sesizat la CCR.
CCR va reveni asupra ambelor sesizări pe 30 septembrie
Curtea Constituțională urmează să reia analiza celor două sesizări pe 30 septembrie. Până atunci, CCR nu a pronunțat o soluție asupra niciunuia dintre cele două conflicte juridice de natură constituțională.
