Cum a început cazul
În iulie 2024, ANI a anunţat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.
Dominic Fritz a atacat în instanţă raportul de constatare întocmit de ANI, dar a pierdut procesul atât pe fond la Curtea de Apel Timişoara (februarie 2026), cât şi în faza de recurs, joi, la Instanţa supremă.
Argumentele instanței
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirmă hotărârea Curţii de Apel Timişoara prin care s-a reţinut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timişoara, Fritz Dominic Samuel. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a respins recursul formulat de către Fritz Dominic Samuel împotriva sentinţei civile nr. 63/2026 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.
În esenţă, s-a reţinut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-şi autoritatea funcţiei, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timişoara. Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenţei constante a Instanţei supreme, nu este necesar să fie dovedită existenţa unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influenţată de corupţie. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparţialitatea exercitării funcţiei publice, iar persoana aflată în funcţie să participe la emiterea actului administrativ", anunţă ICCJ într-un comunicat de presă.
În opinia instanţei, situaţia de fapt în care s-a aflat Fritz corespunde elementelor pe care legislaţia şi jurisprudenţa le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existenţa unei relaţii financiare directe, participarea la emiterea actului şi posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparţialitatea exercitării funcţiei publice.
"Dispoziţiile legale instituie obligaţia de abţinere atunci când alesul local se află într-o situaţie de conflict de interese. Această obligaţie există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional şi pentru a împiedica transformarea autorităţii publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Acelaşi standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcţia ocupată sau de apartenenţa politică", precizează ICCJ.
ANI a stabilit că, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timişoarei, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare. Documentaţia tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost realizată de către firma unui arhitect, care era şi consilier local USR şi care l-a împrumutat anterior pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei, în campania electorală.
Potrivit unui articol din presa locală, de la care a pornit investigaţia ANI, consilierul local care l-a împrumutat pe Dominic Fritz se numeşte Răzvan-Gabriel Negrişanu - arhitect, director şi acţionar la firma SC RD Sign SRL din Timişoara.
De cealaltă parte, Dominic Fritz susţine că, imediat după ce şi-a început primul mandat de primar, a preluat din mers şi procedurile administrative demarate de predecesorul său, Nicolae Robu, în vederea emiterii/adoptării anumitor acte administrative considerate oportune pentru comunitatea locală, între care se regăsea şi un proiect de PUZ - Planul Urbanistic Zonal "Modificare PUZ aprobat prin HCL 453/21.11.2017" - iniţiat de o firmă.
Fritz spune că fostul primar aprobase deja proiectul în cauză şi lui i s-a recomandat de către funcţionarii publici cu competenţe în materie să confirme (re-semneze) aprobarea dată de fostul primar (în fapt, o aprobare identică).
După ce ANI l-a declarat în conflict de interese, Dominic Fritz a contestat în instanţă raportul inspectorilor de integritate, invocând, în principal, prescripţia răspunderii juridice (administrativă, disciplinară, materială ori de altă natură) care, în mod ipotetic, ar putea fi atrasă ca urmare a conflictului de interese ce îi este imputat, iar în subsidiar a solicitat anularea raportului ANI, ca nelegal.
În motivarea deciziei prin care i-a respins acţiunea, Curtea de Apel Timişoara susţine că, atunci când persoana care ocupă funcţia de primar constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, aceasta are obligaţia legală de a nu semna niciun document legat de proiectul de act normativ care a generat conflictul şi de a nu participa la nicio etapă a procesului decizional.
Instanţa mai spune că Fritz avea ca opţiune să delege pe altcineva să semneze acel document, pentru a nu încălca legea.
Ce consecințe poate avea decizia
Mai mult, Curtea de Apel Timişoara indică şi ce sancţiuni ar trebui aplicate în acest caz: încetarea mandatului de primar şi interzicerea ocupării unei funcţii publice pe o durată de trei ani.
"Cu referire la condiţia proporţionalităţii sancţiunilor incidente în situaţia rămânerii definitive a raportului de evaluare (respectiv încetarea mandatului şi interdicţia de a ocupa orice funcţie publică aleasă pe o durată de 3 ani - art. 25 din Legea nr. 176/2010), cu titlu preliminar, Curtea reţine că, aşa cum s-a arătat prin Hotărârea CJUE: 'În ceea ce priveşte caracterul proporţional al măsurii în discuţie şi în special caracterul adecvat al severităţii sale în raport cu gravitatea încălcării, trebuie amintite importanţa pe care o are combaterea corupţiei în sectorul public în anumite state membre şi prioritatea care a fost acordată de legiuitorul român acestui obiectiv, care reprezintă o cerinţă reală a societăţii române, aşa cum se arată în expunerea de motive la Legea nr. 176/2010'.
Prin urmare, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public care rezultă din actele de corupţie şi din conflictele de interese, chiar şi din cele mai puţin semnificative, ale aleşilor într-un context naţional de risc ridicat de corupţie, interdicţia de a ocupa funcţii publice alese pentru o durată prestabilită de trei ani, prevăzută de această legislaţie naţională, nu este, în principiu, disproporţionată în raport cu încălcarea pe care urmăreşte să o sancţioneze", spunea Curtea de Apel Timişoara.
