ÎCCJ: „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”
Curtea Constituţională a stabilit că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor.
CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă procesul legat de restanţele salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
"Un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor. Soluţia pronunţată reafirmă o regulă esenţială a statului de drept: hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional. Înalta Curte ia act de faptul că soluţia Curţii Constituţionale a fost adoptată cu majoritate de voturi şi remarcă faptul că judecătorii constituţionali care au pronunţat-o demonstrează ataşament faţă de valorile fundamentale ale organizării statului român şi rolul justiţiei ca putere în stat, arătând societăţii prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacţionată sau alterată", este reacţia ICCJ după decizia dată de CCR.
ICCJ menţionează că Guvernul nu a indicat nicio competenţă constituţională pe care Înalta Curte şi-ar fi însuşit-o şi nicio atribuţie a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.
Ce susținea Ilie Bolojan în sesizarea la CCR
În luna iulie, Bolojan motiva demersul la CCR prin faptul că instanţa de judecată "s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice".
El argumenta că "puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector", respectiv în zona de Justiţie.
În opinia sa, "instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional", act ce reprezintă "o ingerinţă directă" în activitatea executivă a statului.
Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
Premierul interimar vorbea de o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanţe salariale câştigate în instanţă.
Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul Finanţelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar şi cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
