Anunțul vine după ce Primăria Sectorului 6 a testat, începând de anul trecut, astfel de amenajări în zone urbane nefolosite sau slab amenajate, potrivit informațiilor transmise de autoritatea locală și citate de Agerpres.
Pajiștile cu flori de câmp din Parcul Liniei vor fi extinse
Ciprian Ciucu a prezentat exemplul din Parcul Liniei, Sector 6, unde o zonă neamenajată a fost transformată într-o pajiște urbană cu flori de câmp. Primarul spune că, de anul viitor, astfel de însămânțări vor fi extinse.
„Experiment reușit. Aici era un maidan neamenajat. De anul viitor extindem însămânțarea cu flori de câmp. Mai ales în zonele neamenajate. Se însămânțează de cu toamna. Ieftin, frumos, ecologic. După ce produc semințe și se scutură, câțiva ani vor crește fără alte intervenții. Încurajez primarii Sectoarelor să meargă pe astfel de soluții”, a scris Ciprian Ciucu pe Facebook.
Modelul ar urma să fie folosit mai ales în zone care nu au încă amenajări clasice de parc, dar care pot fi transformate în spații verzi cu întreținere redusă.
Ce flori au fost plantate în Sectorul 6
În luna mai 2025, Primăria Sectorului 6 anunța că spațiul de la Râul Doamnei, la intersecția cu Aleea Callatis, a fost acoperit cu zeci de specii perene și anuale.
Printre speciile folosite se numără maci, gălbenele, margarete, romanițe, coada șoricelului, albăstrele și fenicul. Administrația locală preciza atunci că experimentul urma să fie extins și în alte zone, inclusiv în Parcul Liniei, pe Bulevardul Iuliu Maniu, Șoseaua Virtuții, Strada Lujerului și Drumul Valea Largă.
Pajiști urbane au mai fost plantate și în Parcul Tineretului, lângă Insula Tineretului, în colaborare cu Asociația Parcul Natural Văcărești și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). La începutul anului 2023, asociația a plantat flori specifice zonei de câmpie pe aproximativ 800 de metri pătrați, pe malul Dâmboviței.
De ce mizează administrațiile pe pajiști urbane
Pajiștile urbane sunt promovate ca soluții bazate pe natură pentru orașe, mai ales în contextul temperaturilor ridicate, al poluării și al nevoii de spații verzi care nu presupun costuri mari de întreținere.
Primăria Sectorului 6 menționa că aceste suprafețe pot găzdui o concentrație mare de insecte polenizatoare, pot contribui la sechestrarea dioxidului de carbon și pot reduce efectele schimbărilor climatice, scrie Agerpres.
Un alt avantaj ține de absorbția apei. Datorită rădăcinilor bogate, pajiștile pot reține cantități mari de precipitații, iar apa rămâne mai mult timp în sol și se evaporă mai lent decât în zonele construite sau arabile.
Exemple din alte orașe europene
Astfel de pajiști există deja în alte orașe europene. Primăria Sectorului 6 menționa exemplul orașului Riga, unde există peste 40 de astfel de suprafețe. În Regatul Unit, 25% din zonele urbane sunt alcătuite din pajiști.
Un alt exemplu citat de administrația locală este King's College Cambridge, care în 2019 a înlocuit o parte dintr-un gazon cu o pajiște cu flori sălbatice. Potrivit Primăriei Sectorului 6, măsura a contribuit la creșterea biodiversității, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la oferirea unor beneficii recreaționale pentru comunitate.
„Pe măsură ce se schimbă condiţiile de climă şi apar noi soluţii sustenabile, tendinţa administraţiei oraşelor este să introducă cât mai mult genul acesta de intervenţii care se autosusţin, care nu necesită foarte multe costuri şi care au un impact pozitiv asupra biodiversităţii urbane”, explica Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociației Parcul Văcărești, conform Agerpres.
