„Nu știu care este scandalul. Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu este justificat de conținut”, a precizat Nicușor Dan într-o conferință de presă la Chișinău, conform G4Media.ro.
Acesta a adăugat că Pahonțu nu e în situația de a fi participat la reprimarea Revoluției din 1989 sau a Mineriadei. Întrebat dacă are dovezi în acest sens, după ce Recorder a scris că Pahonțu a participat la ambele evenimente ca militar cu unitatea sa, Nicușor Dan a spus că proba trebuie făcută de cei care au adus acuzațiile.
Investigația Recorder poate fi citită AICI.
Reacția președintelui, văzută de mulți drept o nouă palmă dată susținătorilor săi, democrației și celor care s-au sacrificat la Revoluție
Reacția președintelui a stârnit un nou val de indignare atât în rândul susținătorilor săi din societatea civilă, cât și în rândul mai multor jurnaliști.
Jurnalista Emilia Șercan a declarat într-o postare că reacția lui Nicușor Dan „este o rușine pentru ideea de democrație. În această seară s-a despărțit definitiv de tot ce înseamnă idee de onestitate în politică”. Jurnalista le-a mulțumit colegilor de breaslă din Republica Moldova pentru întrebările pe care i le-au adresat lui Nicușor Dan.
„Jurnaliștii moldoveni sunt cei care i-au pus cele mai incomode întrebări lui Nicușor Dan, în condițiile în care conferința din această seară a fost prima posibilitate de a-i fi fost adresate întrebări după apariția dezvăluirilor despre Pahonțu”, adaugă Emilia Șercan.
O reacție a venit și din partea lui Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea Maryland din Statele Unite, care, conform Hotnews.ro, a declarat: Nu știu un alt caz de om politic în Europa postcomunistă care să-și fi făcut praf autoritatea cu o asemenea viteză.
Secțiunea de comentarii de pe pagina de Facebook a președintelui Nicușor Dan a fost împânzită de comentarii de revoltă din partea mai multor cetățeni, redăm o parte dintre aceste comentarii mai jos:
„Zero caracter. valori și integritate, ZERO. să-ți fie rușine, ție, Nicușoare”.
„Sa va fie rusine pentru declaratiile pe care le-ati facut asta seara. Rusine pentru oamenii care au suferit, atat in 1989 cat si in 1990. Nu asa se comporta si trateaza un presedinte un asemenea subiect. De asemenea rusine tuturor partidelor care nu au luat niciun fel de pozitie vizavi de acest subiect de ieri. Rusine.”
„Ce reacție sfidatoare și plină de dispreț față de toate familiile celor care au murit la Revoluție... O prăpastie uriașă între activistul de ieri și președintele actual, ce moarte a speranțelor tuturor sunteți...”.
Peste 20 de organizații civice îi cer lui Nicușor Dan să-l demită pe directorul SPP
Peste 20 de organizații civice îi cer președintelui Nicușor Dan, într-o scrisoare deschisă publicată joi, să îl demită pe directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, în urma investigației Recorder despre trecutul acestuia.
„Investigația publicată pe 26 august 2026 de Recorder privind trecutul directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, aduce în atenția publică informații și fapte grave, care ridică întrebări legitime cu privire la compatibilitatea menținerii sale într-una dintre cele mai importante funcții din arhitectura de securitate a statului român. Documentele și mărturiile prezentate de Recorder arată că Lucian Pahonțu a fost ofițer al Trupelor de Securitate, structură aflată în subordinea Departamentului Securității Statului, și că, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, plutonul pe care îl comanda a fost integrat în dispozitivul forțelor de represiune din zona Universitate–Intercontinental. Este noaptea în care statul comunist și-a întors armele împotriva propriilor cetățeni. În acea zonă au fost uciși 48 de oameni, 150 au fost răniți, iar peste o mie au fost bătuți și arestați. Investigația Recorder documentează, de asemenea, prezența lui Lucian Pahonțu și a unității sale în acțiunile desfășurate împotriva manifestanților din Piața Universității în iunie 1990”, se arată în scrisoarea deschisă.
Semnatarii precizează că aceste informații biografice ar fi trebuit să apară în CV-ul său public, conform Legii nr. 544/2001, dar și altor norme legislative. Ele privesc două dintre momentele definitorii ale istoriei democratice a României: represiunea Revoluției din decembrie 1989 și represiunea împotriva Pieței Universității din iunie 1990, conform G4media.ro.
