Conform art. 103, alin. 1 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Consultările vor avea loc după următorul program:
Ora 09:00 - Partidul Social Democrat (PSD);
Ora 10:00 - Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR);
Ora 11:00 - Partidul Naţional Liberal (PNL);
Ora 12:00 - Uniunea Salvaţi România (USR);
Ora 13:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
Ora 14:00 - Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale;
Ora 15:00 - Partidul S.O.S. România (SOS);
Ora 16:00 - Partidul Oamenilor Tineri (POT).
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că va începe consultări informale cu partidele politice pentru formarea unui nou guvern, după ce moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut de Parlament, şi a asigurat că la finalul discuţiilor va exista un guvern pro-occidental. El a mai spus că exclude scenariul alegerilor anticipate şi a subliniat că un nou guvern va fi numit "într-un termen rezonabil".
Şeful statului a reiterat înainte de Summitul Bucureşti 9 (B9), că actuala criză politică internă se va rezolva "într-o direcţie pro-occidentală" şi într-un interval de timp pe care îl consideră relativ scurt. "Criza politică internă se va rezolva într-o direcţie pro-occidentală şi într-un termen pe care îl apreciez destul de rapid. Nu există vreun risc ca România să se abată de la această direcţie pro-occidentală", a afirmat preşedintele, conform Agerpres. Întrebat despre posibilitatea organizării de alegeri anticipate, preşedintele a spus că un astfel de scenariu este "complicat" din punct de vedere constituţional.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, în contextul unei vizite la expoziţia Black Sea Defense, Aerospace and Security - BSDA, că la 18 mai, consultările cu partidele parlamentare vor începe de la întrebarea care este majoritatea pe care o propun, fie că este vorba de Guvern "complet", minoritar sau tehnocrat, menţionând că trebuie să fie o majoritate prooccidentală. Preşedintele a mai afirmat că nu ia în calcul AUR pentru susţinerea unui guvern minoritar.
***
Miniştrii PSD din coaliţia PSD+PNL+USR+UDMR, aflată la guvernare începând cu iunie 2025, şi-au depus demisiile în data de 23 aprilie 2026.
La 5 mai 2026, moţiunea de cenzură intitulată "STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului", iniţiată împotriva cabinetului Ilie Bolojan de către PSD, AUR şi PACE - Întâi România, a fost adoptată de Parlament, Guvernul fiind demis.
De la acea dată, Guvernul, împreună cu miniştrii săi, funcţionează ca interimar.
***
În mandatul său, preşedintele Nicuşor Dan a mai chemat partidele parlamentare la consultări formale la 19 iunie 2025, în baza art. 103 din Constituţie, în vederea desemnării premierului. Au participat delegaţii ale PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi şi POT. AUR şi SOS România nu au participat.
La finalul consultărilor, preşedintele interimar al PSD la acea vreme, Sorin Grindeanu, a declarat că, în ceea ce priveşte măsurile economice şi acordul politic, lucrurile par să intre într-o direcţie corectă, constructivă şi a precizat că social-democraţii vor avea vineri (n. r. 20 iunie 2025) o şedinţă extinsă privind intrarea la guvernare.
La rândul său, preşedintele USR, Dominic Fritz, a declarat, în context, că Uniunea Salvaţi România este pregătită să "lupte" pentru reformarea ţării într-un guvern condus de Ilie Bolojan.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la rândul său, că reprezentanţii Uniunii vor lua ulterior o decizie în forurile statutare referitoare la guvernare, conform Agerpres.
Preşedinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă, a afirmat, după consultări, că formaţiunea sa va vota un guvern cu un program care conţine anumite condiţii şi nu are în componenţa sa "miniştri de carieră". Lidera POT a arătat că i-a cerut preşedintelui să nu promulge legea adoptată în Parlament privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, scrie Agerpres.
