Cu cine va discuta președintele Nicușor Dan
Administraţia Prezidenţială transmite că şeful statului va discuta, de la ora 14:00, cu preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condiţiile termenului limită de 31 august.
Președintele s-a întâlnit, săptămâna aceasta, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR şi UDMR pentru discuţii privind proiectul legii salarizării. Această lege se numără printre jaloanele din PNRR, la fel ca și legea integrității.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat luni că săptămâna aceasta este ultima săptămână în care poate fi obţinut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată şi promulgată înainte de 31 august, termenul limită pe Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
"Ultima şansă pentru legea salarizării unitare. Azi intrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investiţii. Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obţinut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată şi promulgată înainte de 31 august, termenul limită pe PNRR", a scris Pîslaru pe contul său de Facebook.
Câți bani din PNRR ar putea pierde România dacă nu aplică reforme până la finele lunii
România a încasat până în prezent aproximativ 13 miliarde de euro prin PNRR, dintr-un buget total actualizat la 20,1 miliarde de euro. Astfel, suma care mai poate fi atrasă teoretic se ridică la aproximativ 7,57 miliarde de euro. Potrivit Digi24, peste 15.000 de proiecte sunt în prezent active la nivel național.
România intră în etapa finală a PNRR după mai multe runde de renegocieri cu Comisia Europeană. În iulie 2026, componenta de împrumuturi a fost redusă din nou, de această dată cu 1,3 miliarde de euro, iar valoarea totală a Planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro. În cazul celor aproximativ 4.500 de investiții care nu au fost încă recepționate, finalizarea fizică a lucrărilor nu este însă suficientă.
Până la termenul-limită trebuie finalizat și întregul circuit administrativ. Acesta include întocmirea procesului-verbal de recepție, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică. Printre proiectele aflate încă în derulare se numără investiții gestionate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și autoritățile locale, de la școli, cabinete medicale și dispensare până la lucrări de eficientizare energetică și proiecte de infrastructură urbană.
Comparativ cu forma inițială a PNRR, din 2021, bugetul actual este cu aproximativ 9 miliarde de euro mai mic. Componenta de împrumuturi a fost redusă de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro. În urma renegocierii au fost eliminate definitiv și șase obiective, trei jaloane și trei ținte.
Printre acestea se află jalonul M237, referitor la sistemul informatic destinat evaluării automate a proprietăților, jalonul M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, precum și jalonul M533, referitor la secția de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean Constanța.
România a transmis pe 14 august și Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, care acoperă 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții. Cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi și 433 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. După procesarea acesteia, gradul de absorbție pe componenta de granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, echivalentul a 10,58 miliarde de euro.
