AUR rămâne pe primul loc, dar pierde din susținerea românilor
Pe de altă parte, procentajul votanţilor PSD a crescut cu 5 puncte procentuale, potrivit Agerpres.
Conform sondajului, 34.1% dintre cei care au exprimat o opţiune ar vota cu AUR (40.2% în septembrie 2026), 21.2% cu PSD (16.4% în septembrie), 16.4% cu PNL (17.2% în septembrie) şi 14.7% cu USR (11.4% în septembrie).
Pentru UDMR ar opta 4.5% dintre alegători (4.8% în septembrie), pentru SENS - 3.6% (4.8% în septembrie), pentru SOS România - 1.9% (1.8% în septembrie), iar pentru POT - 1.4% (2,2% în septembrie). 1.2% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent (1% în septembrie) şi 1.0% pentru alt partid (0,2% în septembrie).
Cum s-ar schimba clasamentul dacă PNL și USR ar forma o alianță
În contextul unei posibile alianţe între PNL, USR şi alte formaţiuni, 35.7% dintre alegători declară că ar vota cu AUR, 28.2% cu alianţa PNL-USR şi 23% cu PSD. Pentru UDMR ar vota 3.8% dintre respondenţi, pentru SENS - 2.8%, pentru POT - 2.5%, iar pentru SOS România - 2.4%. 1.1% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent şi 0.5% pentru un alt partid.
Pe de altă parte, dacă eşantionul este restrâns la respondenţii care au declarat că ar merge sigur la vot (51.3% din total eşantion), 35% dintre români şi-ar da votul pentru AUR, 32.1% pentru alianţa PNL-USR, 20.9% pentru PSD şi 4.1% pentru UDMR. 3.2% dintre cei chestionaţi ar alege SENS, 1.8% - SOS România şi 1.6% - POT, în timp ce 1.1% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent şi 0.2% pentru un alt partid.
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că "sigur nu" vor merge la vot şi 10 "sigur da" vor merge la vot, 17.4% dintre români au ales 1, 1.5% au ales 2, 1.6% au ales 3, 1.3% au ales 4, 5.0% au ales 5, 2.5% au ales 6, 2.2% au ales 7, 3.4% indică 8, 2.5% 9 şi 61% indică 10. 1.6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
De ce crește PSD în sondaj
Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ştefureac, creşterea PSD poate avea legătură şi cu plusul de susţinere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză.
"În ce măsură această creştere se va eroda sau nu în lunile de iarnă rămâne de văzut. PNL a înregistrat o creştere puternică similară în mai 2026, după moţiunea de cenzură, care s-a erodat treptat, pe parcursul celor aproape 6 luni de criză politică. Testarea, în premieră, a intenţiei de vot pentru o alianţă formată din PNL şi USR, în cadrul unui scenariu ipotetic, indică o intenţie de vot ridicată care plasează un asemenea proiect politic pe locul doi, aproape de AUR. Acest lucru arată un potenţial electoral foarte ridicat care ar putea stimula, în contrapartidă, formule de coagulare alternative, în opoziţie faţă de acest proiect major de construcţie politică", a precizat acesta.
Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research la comanda platformei de ştiri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie, prin metoda mixed-mode secvenţial (CATI - CAWI), volumul eşantionului simplu, aleator fiind de 1.197 de persoane, dintre care 1.081 de respondenţi CATI şi 116 CATI to CAWI. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.8%, la un grad de încredere de 95%.