Precizarea are loc în contextul cazurilor de infecţie cu hantavirus raportate la bordul unei nave de croazieră care navighează în Oceanul Atlantic.
Potrivit INSP, în perioada 2023 - 2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri - 4 în 2023, 3 în 2024, 7 în 2025 şi în anul în curs un caz până în prezent, scrie Agerpres.
Ce recomandă specialiștii Institutului Naţional de Sănătate Publică
Eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele este cea mai bună modalitate de a preveni infecţia, precizează specialiştii.
"În prezent, riscul pentru populaţia generală din Europa din cauza acestui focar este considerat foarte scăzut, având în vedere că la bord se implementează măsuri adecvate de prevenire şi control al infecţiilor şi că hantavirusurile nu se transmit de la om la om", a explicat INSP, conform Agerpres.
Conform INSP, în România, supravegherea infecţiei cu hantavirus este realizată la nivel regional, prin sistemul naţional de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în opt judeţe - Bacău, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamţ, Galaţi.
Infecţia cu hantavirus este o boală care se transmite de la animale la oameni (zoonoză), în principal prin expunerea la excreţiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală şi prin leziuni ale pielii sau muşcătură de rozătoare.
Un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală şi/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv, conform metodologiei INSP. Confirmarea se face prin evidenţierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator, scrie Agerpres.
Argentina reconstituie itinerariul cetăţenilor olandezi decedaţi consideraţi "pacientul zero" şi trimite experţi la Ushuaia
Argentina a anunţat că va reconstitui traseul celor doi pasageri olandezi decedaţi care s-au aflat pe vasul de croazieră afectat de hantavirus, precum şi trimiterea unor experţi la Ushuaia, locul din care nava a ridicat ancora, pentru a captura eventualele rozătoare purtătoare ale virusului, transmite AFP, conform Agerpres.
Cuplul de olandezi a călătorit timp de câteva luni în Argentina, Chile, Uruguay şi din nou în Argentina, începând cu 27 martie, înainte de a se îmbarca pe vasul MV Hondius, la 1 aprilie, a explicat Ministerul Sănătăţii într-un comunicat.
Ministerul s-a abţinut deocamdată să avanseze o ipoteză privind un posibil scenariu de contaminare a acestor două persoane.
"Itinerariul pacientului zero, adică cel al cetăţenilor olandezi care au prezentat primele simptome, este în curs de reconstituire", a transmis instituţia.
Ministerul a subliniat că "nu este confirmat faptul că infectarea a avut loc în Argentina" şi că provincia Ţara de Foc (Tierra del Fuego), situată în extremitatea sudică, de unde a ridicat ancora MV Hondius, "nu a semnalat niciun caz de hantavirus de la introducerea notificării obligatorii în 1996".
Cu toate acestea, autorităţile sanitare au anunţat trimiterea în curând a unor experţi la Ushuaia pentru a captura şi a analiza rozătoare, în căutarea unei "posibile prezenţe a virusului". Astfel, echipe de la Institutul Malbran din Buenos Aires, referinţa naţională în materie de boli infecţioase, se vor deplasa "în zonele asociate cu traseul" cuplului olandez.
Această măsură se înscrie în cadrul unei "strategii de monitorizare epidemiologică consolidată", a precizat ministerul, reamintind totuşi că, până în prezent, nu s-au înregistrat cazuri de hantavirus în Ţara de Foc.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), trei pasageri aflaţi pe nava de croazieră cu aproape 150 de pasageri la bord au decedat, doi olandezi şi o femeie cu cetăţenie germană. Alte cazuri sunt suspecte de hantavirus şi sunt monitorizate.
Un olandez în vârstă de 70 de ani a fost primul care a prezentat simptome (febră, dureri de cap şi diaree uşoară) şi a decedat la bordul navei la 11 aprilie. Soţia sa, în vârstă de 69 de ani, a decedat la Johannesburg, unde ajunsese cu avionul la 25 aprilie şi fusese internată în spital.
Conform itinerariului reconstituit de autorităţile argentiniene, cuplul s-a aflat de la sfârşitul lunii noiembrie în America de Sud, alternând de mai multe ori între Argentina şi Chile, apoi, începând din martie, în Argentina, în Uruguay, la 13 martie şi, în final, din nou în Argentina, la 27 martie, înainte de a se îmbarca la Ushuaia, la 1 aprilie.
"Până în prezent, nu a fost identificat niciun caz asociat (cuplului din Ţările de Jos, n.r.) în ţară", a dat asigurări Ministerul Sănătăţii.
De la apariţia focarului la bordul vasului MV Hondius, autorităţile sanitare argentiniene şi specialiştii au declarat că este foarte puţin probabil ca infectarea să fi avut loc la nivel local, în Ushuaia, provincia fiind până în prezent liberă de hantavirus.
Hantavirusul este, în schimb, endemic în anumite regiuni din Argentina, în special în cele andine, ţara înregistrând mai multe cazuri în acest an, fără însă a se ajunge la un "focar" epidemic.
Este o situaţie "fără nimic atipic sau deosebit", a declarat miercuri pentru AFP Raul Gonzalez Ittig, biolog la Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică (Conicet) din Argentina, autor al mai multor studii asupra acestui virus.
42 de cazuri de hantavirus au fost înregistrate de la începutul anului în Argentina
Conform ultimului buletin epidemiologic al Ministerului Sănătăţii din Argentina, 42 de cazuri de hantavirus au fost înregistrate de la începutul anului şi 101 în perioada epidemiologică, din iunie până în iunie.
Pentru comparaţie, în sezonul 2024-2025 au fost înregistrate 57 de cazuri, după 75 în 2023-2024 şi 63 în sezonul 2022-2023.
Ministerul a precizat că va trimite ţărilor vizate (Spania, Senegal, Africa de Sud, Ţările de Jos şi Regatul Unit) ARN-ul tulpinii Andes a hantavirusului pentru a facilita detectarea acestuia. Totodată, vor fi trimise "ghiduri de diagnostic şi protocoale de tratament, pentru a asigura o gestionare corectă", scrie Agerpres.
Potrivit OMS, "infecţiile cu hantavirus sunt de obicei legate de expunerea la mediu (expunerea la urina sau fecalele rozătoarelor infectate)". OMS a precizat, însă, că este posibil să fi avut loc o "transmitere interumană" în cazul variantei Andes suspectate în acest caz.
