Canicula din 2026, asociată cu aproape 50.400 de decese în Europa
O analiză realizată de specialiști de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine evidențiază consecințele temperaturilor extreme asupra sănătății populației europene.
Cercetarea a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări, inclusiv România, și a estimat că, în perioada iunie–august 2026, temperaturile ridicate au fost asociate cu 50.391 de decese.
Dintre acestea, 32.619, reprezentând aproximativ două treimi din total, au fost atribuite încălzirii climatice generate de activitatea umană, în special prin utilizarea combustibililor fosili, potrivit informaților News.ro.
Vara anului 2026, asociată cu cea mai ridicată mortalitate provocată de căldură
Potrivit cercetătorilor, numărul deceselor estimate pentru vara anului 2026 este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022. Folosind aceeași metodologie, specialiștii au estimat 29.480 de decese asociate temperaturilor ridicate în 2022 și 28.462 în vara anului 2003.
Cele mai multe decese asociate caniculei din 2026 au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.
Un episod de căldură extremă, înregistrat între 17 iunie și 1 iulie, a avut un impact deosebit de puternic. Aproape o treime dintre decesele estimate pentru întreaga vară au fost asociate acestei perioade, când temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3 grade Celsius valorile obișnuite.
România, pe locul trei în Europa la mortalitatea asociată căldurii
Un studiu al aceleiași echipe de cercetători, care a analizat perioada 2000–2025, plasează România printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate temperaturilor extreme.
Potrivit rezultatelor, România ocupă locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate, după Croația și Malta. Pentru zonele urbane incluse în cercetare, specialiștii au estimat o rată medie anuală standardizată de 223 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori.
Prin comparație, Croația a înregistrat o rată estimată de 327 de decese la un milion de locuitori, iar Malta de 226. Aceste valori au fost ajustate statistic pentru a permite comparații între populații cu structuri de vârstă diferite.
Rezultatele reflectă mortalitatea estimată pentru perioada 2000–2025 și nu reprezintă un bilanț separat al deceselor produse în România în vara anului 2026.
Bucureștiul, pe locul doi între capitalele europene analizate
Capitala României se află, de asemenea, într-o poziție îngrijorătoare în clasamentul mortalității asociate căldurii.
- Bucureștiul ocupă locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate pentru perioada 2000–2025, fiind depășit doar de Zagreb.
- Cercetătorii au estimat pentru București o rată medie anuală standardizată de 268 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori.
- În Zagreb, rata estimată a fost de 314 decese la un milion de locuitori, în timp ce Roma a înregistrat 241.
- Specialiștii explică nivelurile ridicate ale mortalității din sudul și sud-estul Europei prin expunerea persistentă a populației la temperaturi ridicate.
Persoanele de peste 85 de ani, cele mai vulnerabile în fața caniculei
Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franţa, Spania, Germania şi Regatul Unit. Persoanele cu vârsta de cel puţin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre decesele estimate.
Temperaturile extreme au afectat însă şi populaţia mai tânără, cercetătorii identificând peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.
Aproape o treime dintre decesele estimate pentru întreaga vară au fost asociate cu episodul de căldură extremă din perioada 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice din zonele analizate au depăşit cu aproximativ 5,3°C valorile obişnuite.
Pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice, cercetătorii au utilizat date meteorologice şi modele statistice care descriu relaţia dintre temperatură şi mortalitate. Temperaturile înregistrate în vara anului 2026 au fost comparate cu cele estimate pentru un scenariu climatic fără încălzirea provocată de activitatea umană.
Diferenţa dintre estimările mortalităţii în cele două scenarii a permis calcularea numărului de decese atribuite schimbărilor climatice.
