Eliminarea contribuției la sănătate ar putea reprezenta o alternativă la majorarea valorii nominale a tichetelor de masă, cu efecte asupra puterii de cumpărare a angajaților, a explicat profesorul universitar de economie Cristian Păun, citat de Agerpres.
„Studiul nostru arată clar că indexarea corectă ar fi, în momentul de faţă, cu rata inflaţiei, 50 lei de la 45. Şi, eventual, putem să discutăm ca această indexare să nu se întâmple. Dacă dăm înapoi contribuţia la sănătate într-o primă fază, adică facem zero contribuţia la sănătate, putem să obţinem acei 4,50 lei”, a explicat Cristian Păun.
Economistul consideră că renunțarea la contribuția pentru sănătate ar permite creșterea valorii efective a beneficiului pentru salariați, fără ca angajatorii să fie nevoiți să majoreze suma acordată.
De ce nu au crescut tichetele de masă, deși alimentele s-au scumpit cu 7,75%
Una dintre principalele probleme identificate de autorii studiului ASE este formula folosită pentru indexarea tichetelor de masă. În prezent, aceasta compară ritmurile de creștere a prețurilor din două perioade consecutive, în loc să urmărească majorarea efectivă a prețurilor alimentelor.
Potrivit studiului, mecanismul legal de indexare aplicat în septembrie 2026 nu a determinat nicio majorare a valorii tichetelor, deși prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an.
Legea nr. 165/2018, prin articolul 32, prevede indexarea semestrială obligatorie a tichetelor de masă în funcție de indicele prețurilor de consum pentru mărfurile alimentare, cu o clauză care împiedică reducerea valorii acestora.
În schimb, formula prevăzută de normele metodologice, prin HG nr. 1045/2018, articolul 33, raportează media indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul anterior.
Astfel, în perioadele în care prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent, formula poate indica necesitatea reducerii valorii tichetelor. Cum legislația nu permite diminuarea valorii nominale, rezultatul este menținerea acesteia la nivelul existent.
„Consecinţa este sistematică, nu accidentală: în perioade de dezinflaţie preţurile cresc, dar mai încet decât înainte, raportul iese subunitar şi formula cere reducerea valorii tichetului. Clauza de neregresie blochează reducerea, iar rezultatul este îngheţarea valorii nominale”, se arată în studiul ASE.
În septembrie 2026, aplicarea formulei a generat o valoare calculată de 44,86 lei pentru un tichet de masă, sub pragul de 45 de lei aflat în vigoare. Din acest motiv, valoarea nominală a rămas nemodificată.
Cristian Păun susține că Ministerul ar trebui să corecteze urgent mecanismul de calcul, astfel încât indexarea să reflecte creșterea efectivă a prețurilor alimentelor.
Tichete de masă de peste 50 de lei: ce impact ar putea avea majorarea în economie
Studiul ASE propune modificarea formulei de indexare prin raportarea la evoluția efectivă a prețurilor alimentelor și introducerea unui indicator suplimentar care să țină cont de dinamica reală a veniturilor salariale, calculată pe o perioadă de trei ani.
Autorii analizei au evaluat două scenarii de majorare a valorii tichetelor de masă.
În primul scenariu, valoarea unui tichet ar crește de la 45 de lei la 50,05 lei pe zi. Potrivit estimărilor, această modificare ar putea genera anual o valoare adăugată brută suplimentară de aproximativ 2,4 miliarde de lei și ar putea susține echivalentul a 18.100 de locuri de muncă în plus.
În al doilea scenariu, valoarea tichetului ar ajunge la 50,54 lei pe zi, iar impactul economic suplimentar estimat ar fi de aproximativ 2,6 miliarde de lei anual și 19.800 de locuri de muncă echivalente.
Aceste cifre reprezintă estimări ale impactului economic, nu efecte deja realizate.
Cristian Păun consideră că ajustarea valorii tichetelor ar trebui să țină cont și de capacitatea angajatorilor de a susține acest beneficiu.
Economistul a explicat că, pe lângă evoluția prețurilor alimentelor, formula ar putea include și un indicator legat de productivitatea muncii, astfel încât majorările să fie corelate cu posibilitățile financiare ale companiilor.
O altă problemă semnalată de acesta este fiscalitatea aplicată tichetelor de valoare. În opinia sa, impozitarea acestora la acordare, concomitent cu taxarea bunurilor și serviciilor cumpărate de beneficiari, reduce eficiența instrumentelor de sprijin.
„Haideţi să cădem de acord că ele ar trebui impozitate doar o dată. În general, atunci când se cheltuiesc şi când se acordă, să nu le mai impozităm”, a afirmat Cristian Păun.
Potrivit studiului, tichetele de masă au susținut în 2025 o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din produsul intern brut (PIB), și aproximativ 161.000 de locuri de muncă echivalente.
Valoarea tichetelor emise în 2025 s-a ridicat la 18,375 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% comparativ cu anul 2024.
Voucherele de vacanță, afectate de reducerea valorii de la 1.600 la 800 de lei
Studiul ASE analizează și evoluția voucherelor de vacanță, după reducerea valorii acestora de la 1.600 la 800 de lei.
Potrivit cercetării, volumul voucherelor de vacanță s-a diminuat cu 59,3% în 2025, în timp ce contribuția estimată la PIB a scăzut de la 0,103% în 2024 la 0,036% în 2025.
Analiza econometrică indică faptul că restricționarea voucherelor este asociată cu aproximativ 951.600 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări mai puține ale turiștilor români, cumulat pentru 2025 și primele opt luni din 2026, comparativ cu scenariul în care regimul anterior de acordare ar fi continuat.
Autorii studiului subliniază că aceste rezultate reprezintă diferențe față de o evoluție ipotetică estimată, nu pierderi cauzale demonstrate.
În privința valorii voucherelor, Cristian Păun consideră că aceasta ar trebui corelată cu costurile reale ale unui sejur și cu posibilitățile de cofinanțare ale beneficiarilor, inclusiv în cazul familiilor cu copii.
Economistul a precizat că studiul nu recomandă explicit indexarea voucherelor de vacanță, ci mai degrabă o corelare a valorii acestora cu cheltuielile necesare pentru o vacanță.
Totodată, acesta a menționat posibilitatea majorării plafonului de deductibilitate fiscală, dar a subliniat că o asemenea măsură ar trebui fundamentată pe calcule privind costurile efective de cazare.
Numărul beneficiarilor de tichete sociale de hrană a scăzut de la 2,5 milioane la 1,12 milioane
O altă componentă a studiului ASE vizează tichetele sociale de hrană, destinate persoanelor vulnerabile.
În 2025, acestea au fost acordate în două tranșe, comparativ cu șase tranșe anterior, iar numărul beneficiarilor a scăzut de la aproximativ 2,5 milioane la 1,12 milioane.
Potrivit estimărilor din studiu, contribuția economică a tichetelor sociale de hrană a fost de 0,033% din PIB, iar numărul locurilor de muncă echivalente susținute s-a situat la aproximativ 6.600.
Cristian Păun a criticat reducerea sprijinului acordat persoanelor vulnerabile într-o perioadă în care inflația afectează puterea de cumpărare.
„Dar noi spunem că efectul a fost pozitiv în momentele în care aceste tichete s-au acordat şi că, oarecum, ele au reprezentat un element de protecţie socială foarte bun”, a declarat economistul.
Acesta a adăugat că obiectivele de reducere a deficitului bugetar trebuie evaluate și în raport cu nevoile persoanelor aflate în dificultate.
