-
Programul KFC de Paște | Ce restaurante rămân deschise
-
Program Sun Plaza de Paște 2024: În ce zile vor fi deschise magazinele
-
Hidroelectrica, mai aproape să demareze lucrările la proiectul Bumbești-Livezeni
-
Programul magazinelor Lidl de Paște. Cum lucrează retailerul în minivacanță
-
Grupul Premier Energy a cumpărat pentru 88 mil. euro un parc eolian
-
Ajutor de peste 95 milioane euro pentru Tarom, aprobat de Comisia Europeană
Cum este masurata performanta unui proiect BPR
Prioritatea companiilor care au lansat proiecte de BPR in ultimii doi ani a fost de a atinge maxima eficienta si control operational, insa de cele mai multe ori asteptarile companiilor in ceea ce priveste beneficiile unor astfel de proiecte sunt mai mari decat rezultatele atinse efectiv. Cauzele pentru aceasta diferenta sunt diverse: de la stabilirea unor asteptari exagerate la o implementare defectuoasa a proiectului.
In aproape 60% din proiecte au fost inregistrate asteptari mari sau foarte mari pentru beneficiile care tin de eficienta operationala - reducerea costurilor, productivitate, durata proceselor - adaptabilitate sporits la un mediu schimbator - flexibilitate, viteza de reactie - si crestere a rezultatelor financiare.
Insa asteptarile mari nu s-au transformat intotdeauna in realizari pe masura. Majoritatea diferentelor importante sunt aferente beneficiilor obtinute de obicei pe termen mediu si lung (de ex. flexibilitatea companiei), prin urmare era de asteptat ca rezultatele obtinute sa nu fie prea mari la inceput.
Cresterea rezultatelor financiare este beneficiul pentru care se inregistreaza cea mai mare diferenta intre asteptari si rezultatele atinse. Cauza este cel mai probabil contractarea pietei/vanzarilor ca urmare a crizei economice, deoarece, in acelasi timp, observam ca reducerea costurilor a fost beneficiul care a fost materializat cel mai mult. Prin urmare reducerea costurilor a fost depasita de scaderea veniturilor.
Rezultatele slabe la capitolele grad de competitivitate si rezultate financiare au drept cauza primara mediul economic nefavorabil, iar cresterea calitatii si a vitezei livrarii unui produs/serviciu ar putea fi influentate de limitarile de buget, constrangeri tehnice/tehnologice sau o slaba implementare a proiectului.
Aceeasi criza economica s-a reflectat si in modul in care este masurat gradul de succes al unui proiect de BPR. A devenit mult mai frecventa analiza succesului din perspectiva financiara in defavoarea efectelor strict operationale (de ex. durata proceselor).
Se observa o dublare in utilizarea nivelului de reducere de costuri drept indicator al succesului unui proiect BPR. In egala masura celelalte modalitati de analiza financiara a succesului proiectelor de BPR inregistreaza cresteri semnificative.
Alte modalitati care au fost mentionate pentru evaluarea succesului unui proiect de BPR includ masurarea performantei operationale (de ex. indicatori privind gradul de satisfactie a clientilor, viteza de realizare in raportarile interne etc.), dar si indicatori legati de rezultatul direct al unui proiect de BPR (de ex. numarul de recomandari implementate in urma BPR, masurarea performantelor privind implementarea proiectelor).
Tendinta de a masura performanta proiectelor de BPR si de a vedea aceste initiative drept o investitie, si nu o cheltuiala, este o schimbare pozitiva majora a mediului de afaceri romanesc.
Figura alaturata reflecta schimbarea de mentalitate produsa in ultimii doi ani. Vorbim de o reducere de trei ori a asteptarilor de materializare a succesului unui proiect de BPR intr-un an si o crestere identica pentru o asteptare pe termen lung (ROI pozitiv in trei ani) in 2010 fata de 2008..jpg)
Similar unui depozit bancar pentru care trebuie sa depui banii la banca pentru a primi dobanda la scadenta, un proiect (BPR sau de orice alt tip) necesita investitii initiale si o perioada de recuperare a acestora pentru a obtine avantajele dorite. Iar avantajele proiectelor de BPR sunt evidente: rezultatele ne arata ca pana si in timpul unui declin economic toate companiile care au implementat initiative BPR au inregistrat efecte pozitive.
Intrebarea prin care au fost colectate rezultatele din figura de mai jos a inclus si optiunea succes limitat sau initiative care nu au avut efect. Aceasta optiune nu a fost selectata de nici un respondent nici in 2008, nici in 2010.
Mai mult decat atat, comparativ cu studiul din 2008, se remarca o crestere de la 30% la 48% a ponderii proiectelor care au reusit sa obtina efecte tangibile pe termen scurt si au reusit sa genereze noi initiative de optimizare. Acestea, cumulate cu proiectele care au avut un succes important la nivel de companie, reprezinta 60% din totalul raspunsurilor.
Astfel de rezultate sunt cea mai buna dovada privind capacitatea proiectelor de BPR de a aduce valoare adaugata chiar si in conditii economice nefavorabile. Urmatoarele doua categorii de proiecte pot fi reunite sub titlul de ”proiecte cu succese modeste” si inregistreaza, cumulativ, o usoara scadere fata de editia trecuta a studiului. Aceste rezultate sunt si mai interesante daca privim evolutia fata de 2008: toleranta managerilor la esec era mult mai mare decat in prezent.
Mediul de afaceri ostil a facut mai dificila atingerea unor rezultate foarte bune si era de asteptat ca mai multe companii vor avea dificultati in obtinerea unor rezultate imediate. Aici ne referim la scaderea de la 26% la 12% a companiilor care au inregistrat un succes important la nivel de companie sau departament si cresterea de la 22% la 28% a celor care au intampinat dificultati la inceputul proiectului.
In concluzie, gradul ridicat de succes al proiectelor de BPR se mentine si in conditii economice defavorabile, insa durata de materializare a beneficiilor este mai mare. Criza a avut si un efect benefic asupra gradului de succes al proiectelor de BPR. Proiectele sunt considerate tot mai des ca fiind investitii si sunt monitorizate mai riguros.
In aproape 60% din proiecte au fost inregistrate asteptari mari sau foarte mari pentru beneficiile care tin de eficienta operationala - reducerea costurilor, productivitate, durata proceselor - adaptabilitate sporits la un mediu schimbator - flexibilitate, viteza de reactie - si crestere a rezultatelor financiare.Insa asteptarile mari nu s-au transformat intotdeauna in realizari pe masura. Majoritatea diferentelor importante sunt aferente beneficiilor obtinute de obicei pe termen mediu si lung (de ex. flexibilitatea companiei), prin urmare era de asteptat ca rezultatele obtinute sa nu fie prea mari la inceput.
Cresterea rezultatelor financiare este beneficiul pentru care se inregistreaza cea mai mare diferenta intre asteptari si rezultatele atinse. Cauza este cel mai probabil contractarea pietei/vanzarilor ca urmare a crizei economice, deoarece, in acelasi timp, observam ca reducerea costurilor a fost beneficiul care a fost materializat cel mai mult. Prin urmare reducerea costurilor a fost depasita de scaderea veniturilor.
Rezultatele slabe la capitolele grad de competitivitate si rezultate financiare au drept cauza primara mediul economic nefavorabil, iar cresterea calitatii si a vitezei livrarii unui produs/serviciu ar putea fi influentate de limitarile de buget, constrangeri tehnice/tehnologice sau o slaba implementare a proiectului.
Aceeasi criza economica s-a reflectat si in modul in care este masurat gradul de succes al unui proiect de BPR. A devenit mult mai frecventa analiza succesului din perspectiva financiara in defavoarea efectelor strict operationale (de ex. durata proceselor).
Se observa o dublare in utilizarea nivelului de reducere de costuri drept indicator al succesului unui proiect BPR. In egala masura celelalte modalitati de analiza financiara a succesului proiectelor de BPR inregistreaza cresteri semnificative.Alte modalitati care au fost mentionate pentru evaluarea succesului unui proiect de BPR includ masurarea performantei operationale (de ex. indicatori privind gradul de satisfactie a clientilor, viteza de realizare in raportarile interne etc.), dar si indicatori legati de rezultatul direct al unui proiect de BPR (de ex. numarul de recomandari implementate in urma BPR, masurarea performantelor privind implementarea proiectelor).
Tendinta de a masura performanta proiectelor de BPR si de a vedea aceste initiative drept o investitie, si nu o cheltuiala, este o schimbare pozitiva majora a mediului de afaceri romanesc.
Figura alaturata reflecta schimbarea de mentalitate produsa in ultimii doi ani. Vorbim de o reducere de trei ori a asteptarilor de materializare a succesului unui proiect de BPR intr-un an si o crestere identica pentru o asteptare pe termen lung (ROI pozitiv in trei ani) in 2010 fata de 2008.
Similar unui depozit bancar pentru care trebuie sa depui banii la banca pentru a primi dobanda la scadenta, un proiect (BPR sau de orice alt tip) necesita investitii initiale si o perioada de recuperare a acestora pentru a obtine avantajele dorite. Iar avantajele proiectelor de BPR sunt evidente: rezultatele ne arata ca pana si in timpul unui declin economic toate companiile care au implementat initiative BPR au inregistrat efecte pozitive.
Intrebarea prin care au fost colectate rezultatele din figura de mai jos a inclus si optiunea succes limitat sau initiative care nu au avut efect. Aceasta optiune nu a fost selectata de nici un respondent nici in 2008, nici in 2010.
Mai mult decat atat, comparativ cu studiul din 2008, se remarca o crestere de la 30% la 48% a ponderii proiectelor care au reusit sa obtina efecte tangibile pe termen scurt si au reusit sa genereze noi initiative de optimizare. Acestea, cumulate cu proiectele care au avut un succes important la nivel de companie, reprezinta 60% din totalul raspunsurilor.Astfel de rezultate sunt cea mai buna dovada privind capacitatea proiectelor de BPR de a aduce valoare adaugata chiar si in conditii economice nefavorabile. Urmatoarele doua categorii de proiecte pot fi reunite sub titlul de ”proiecte cu succese modeste” si inregistreaza, cumulativ, o usoara scadere fata de editia trecuta a studiului. Aceste rezultate sunt si mai interesante daca privim evolutia fata de 2008: toleranta managerilor la esec era mult mai mare decat in prezent.
Mediul de afaceri ostil a facut mai dificila atingerea unor rezultate foarte bune si era de asteptat ca mai multe companii vor avea dificultati in obtinerea unor rezultate imediate. Aici ne referim la scaderea de la 26% la 12% a companiilor care au inregistrat un succes important la nivel de companie sau departament si cresterea de la 22% la 28% a celor care au intampinat dificultati la inceputul proiectului.
In concluzie, gradul ridicat de succes al proiectelor de BPR se mentine si in conditii economice defavorabile, insa durata de materializare a beneficiilor este mai mare. Criza a avut si un efect benefic asupra gradului de succes al proiectelor de BPR. Proiectele sunt considerate tot mai des ca fiind investitii si sunt monitorizate mai riguros.