-
Datoria guvernamentală a urcat la 52,4% din PIB, în februarie 2024
-
Europa de Est va devansa sudul Europei la capitolul standard de viaţă
-
Aprilie, a doua lună consecutivă de creştere a preţurilor mondiale la alimente
-
OCDE prognozează o creștere mai mare a economiei mondiale și mulțumită SUA
-
Gabriel Biriş: Inflația, alimentată de o „avalanșă” de tichete pentru bugetari
-
Uniunea Europeană vrea să pompeze 6 miliarde de euro în Balcani
Inflatia va urca, leul se va deprecia si deficitul tot nu se va redresa
Romanii ar avea de suferit chiar si daca in final se va majora doar una dintre cele 2 taxe, impactul unei majorari de impozite pe timp de recesiune fiind mult mai puternic decat intr-o perioada cu crestere economica.
“Pentru a compensa o parte din suferinta economiei, Banca Nationala ar putea lasa leul sa se deprecieze chiar si mai mult decat anul trecut. Cursul ar putea urca peste nivelul de 4,35 lei pentru un euro”, mentioneaza Chidesciuc.
Veniturile suplimentare generate de o majorare a cotei TVA vor fi, insa, cu mult sub asteptarile autoritatilor, explica economistul ING, deoarece masura ar antrena si o amplificare a evaziunii fiscale si, chiar daca s-ar lua in calcul evaziunea fiscala, incasarile nu vor atinge nivelul dorit.
Analistii specializati pe fiscalitate deja nu isi mai pun intrebarea daca va creste cota TVA sau cota unica, ci se intreaba la cat. Va fi TVA 20%, 21%, 23% sau chiar 25%?
Pana in prezent o decizie nu a fost luata, discutiile dintre guvern, FMI si Banca Nationala fiind stranse. Guvernul trebuie sa reduca deficitul bugetar, Fondul nu mai poate astepta reducerea cheltuielilor si impune cresterea veniturilor prin majorarea taxelor, iar Banca Nationala incearca sa mentina cota de TVA neschimbata.
Surse oficiale au declarat ieri ca una din concluziile discutiilor stranse este ca nu va putea fi evitata cresterea TVA si a cotei unice.
“S-a vehiculat in presa ideea ca o crestere a TVA cu un punct procentual ar aduce echivalentul a maxim 0,4% din PIB la buget. O crestere aparent nesemnificativa daca am crede pe cei care estimeaza ca o scadere cu 20% a cheltuielilor bugetare cu salariile ar completa bugetul cu aproximativ 2% din PIB”, a explicat Jean-Marc Cambien (foto), partener impozite indirecte in cadrul Ernst&Young, in cadrul unui articol de opinie scris pentru Wall-Street.
“Pentru a compensa o parte din suferinta economiei, Banca Nationala ar putea lasa leul sa se deprecieze chiar si mai mult decat anul trecut. Cursul ar putea urca peste nivelul de 4,35 lei pentru un euro”, mentioneaza Chidesciuc.
Veniturile suplimentare generate de o majorare a cotei TVA vor fi, insa, cu mult sub asteptarile autoritatilor, explica economistul ING, deoarece masura ar antrena si o amplificare a evaziunii fiscale si, chiar daca s-ar lua in calcul evaziunea fiscala, incasarile nu vor atinge nivelul dorit.
Analistii specializati pe fiscalitate deja nu isi mai pun intrebarea daca va creste cota TVA sau cota unica, ci se intreaba la cat. Va fi TVA 20%, 21%, 23% sau chiar 25%?
Pana in prezent o decizie nu a fost luata, discutiile dintre guvern, FMI si Banca Nationala fiind stranse. Guvernul trebuie sa reduca deficitul bugetar, Fondul nu mai poate astepta reducerea cheltuielilor si impune cresterea veniturilor prin majorarea taxelor, iar Banca Nationala incearca sa mentina cota de TVA neschimbata.
Surse oficiale au declarat ieri ca una din concluziile discutiilor stranse este ca nu va putea fi evitata cresterea TVA si a cotei unice.
“S-a vehiculat in presa ideea ca o crestere a TVA cu un punct procentual ar aduce echivalentul a maxim 0,4% din PIB la buget. O crestere aparent nesemnificativa daca am crede pe cei care estimeaza ca o scadere cu 20% a cheltuielilor bugetare cu salariile ar completa bugetul cu aproximativ 2% din PIB”, a explicat Jean-Marc Cambien (foto), partener impozite indirecte in cadrul Ernst&Young, in cadrul unui articol de opinie scris pentru Wall-Street.