-
Şase sfaturi practice pentru o locuinţă respectuoasă cu mediul înconjurător
-
Ciolacu anunță că TAROM își va „scoate cheltuiala” în doi ani
-
[VIDEO] Ciolacu: Sunt bani de salarii, pensii și pentru profesori
-
Deficitul ajunge la aproape la jumătate din ținta pe tot anul după un trimestru
-
Gabriel Biriş: Inflația, alimentată de o „avalanșă” de tichete pentru bugetari
-
Șef IMM-uri: Avem nevoie de „sânge proaspăt”. Să avem antreprenori de la 16 ani
Masuri proactive pentru cresterea competitivitatii fiscale in Romania
Din punct de vedere al autoritatilor, modificarile legislatiei fiscale au avut motivatiile lor la acea data. Per ansamblu, constrangerile crizei economice au fost cele care le-au motivat in special pe fiecare dintre ele. De asemenea, fiscul a luat masuri de a colecta mai multi bani sau de a elimina exceptii din Codul Fiscal.
“Modificarile de Cod Fiscal au avut mai multe implicatii: impozitul minim a fost legat de nevoia de aduce o uniformitate in mediul economic si de a fi un element de reglare concurentiala, cand fara a mai fi nevoie de o controlare a unei declarari corecte a cifrei de afaceri in cazul unui agent economic se impunea o plata minima care aduce o regularizare si din punct de vedere concurential”, a declarat Dragos Doros (foto), director departamentul de legislatie impozite directe din cadrul Ministerului de Finante.
“Un numar important de firme cu activitate mica sau inexistenta s-au desfiintat ca urmare a crizei economice sau a aplicarii impozitului minim, insa in cadrul acelor societati media angajatilor era foarte mica, undeva la 0,6%. Pot spune ca au ales sa se desfiinteze firmele care si-au pierdut motivatia de la momentul infiintarii”, a mai spus el.
De asemenea, "una dintre promisiunile pe care noi ni le-am asumat atunci cand am venit la guvernare, tine de simplificarea Codului Fiscal si diminuarea, eliminarea sau comasarea tututor taxelor parafiscale. Astfel, anul trecut am reusit sa comasam 250 de taxe din aproape 500, dar inca nu avem o propunere finala de Cod Fiscal asa cum ne dorim cu totii", a mai spus ea.
Impozitul minim era cuprins intre 2.200 de lei, daca firmele au venituri totale de pana la 52.000 de lei, si 43.000 de lei pentru venituri de peste 129 de milioane de lei. Acest impozit a fost eliminat incepand cu data de 1 octombrie anul curent.
Pe de alta parte, Andreea Paul Vass a mai declarat ca Partidul Democrat Liberal (PDL) sustine o eventuala diminuare a metodei proportionale de impozitare introdusa la 1 ianuarie 2005, de la 16% la nivelul de 10%.
"Exista o puternica presiune din partea PDL de diminuare a cotei unice", a spus Andreea Paul Vass, la seminarul organizat pe tema fiscalitatii.
“Variantele de lucru se analizeaza iar in masura in reusim sa compensam pierderea de venituri la bugetul de stat, estimata intre 7 si 9 miliarde de lei in varianta diminuarii cotei unice la 12 respectiv 10 procente, putem discuta in mod oficial despre aceasta varianta. Dar cum in prezent nu avem cum sa compensam veniturile la bugetul de stat, aceasta nu este decat o propunere politica”, a spus ea.
Prin cota unica decidentii incearca sa aduca un plus de dinamica mediului de afaceri si cresterii Produsului Intern Brut (PIB), dar si a gradului de colectare a taxelor, in contextul in care a simplificat foarte mult administrarea fiscala si lasa la dispozitia companiilor decizia cu privire la ce fac cu capitalul ramas in buzunarul propriu, cum sa-l economiseasca, cat sa cheltuie.
Pe de alta parte, o cota progresiva avantajeaza tarile care au o economie deja competitiva si stabila, pe cand in cazul Romanie cota unica este benefica. In prezent tarile care au cota unica sunt intr-o competitie de reducere a acesteia pentru a nu pierde nivelul investitiilor straine directe si astfel capacitatea concurentiala pe acest segment cu alte state.
“Modificarile de Cod Fiscal au avut mai multe implicatii: impozitul minim a fost legat de nevoia de aduce o uniformitate in mediul economic si de a fi un element de reglare concurentiala, cand fara a mai fi nevoie de o controlare a unei declarari corecte a cifrei de afaceri in cazul unui agent economic se impunea o plata minima care aduce o regularizare si din punct de vedere concurential”, a declarat Dragos Doros (foto), director departamentul de legislatie impozite directe din cadrul Ministerului de Finante.
“Un numar important de firme cu activitate mica sau inexistenta s-au desfiintat ca urmare a crizei economice sau a aplicarii impozitului minim, insa in cadrul acelor societati media angajatilor era foarte mica, undeva la 0,6%. Pot spune ca au ales sa se desfiinteze firmele care si-au pierdut motivatia de la momentul infiintarii”, a mai spus el.
Potrivit Andreei Paul Vass, consilier al primului ministru, in urma impozitului minim, introdus in primavara anului trecut, au disparut de pe piata romaneasca, in perioada 2009-2010, peste 230.000 de firme din care 82% au inregistrat pierderi si erau in general firme capusa. Acestea existau doar pe hartie astfel incat sa poata emite facturi si sa creeze competitie inegala pe piata locala. Nu au emis nici un bilant, dar au intregistrat pierderi, iar mediul de afaceri din Romania era plin de zeci de mii de companii inactive.
De asemenea, "una dintre promisiunile pe care noi ni le-am asumat atunci cand am venit la guvernare, tine de simplificarea Codului Fiscal si diminuarea, eliminarea sau comasarea tututor taxelor parafiscale. Astfel, anul trecut am reusit sa comasam 250 de taxe din aproape 500, dar inca nu avem o propunere finala de Cod Fiscal asa cum ne dorim cu totii", a mai spus ea.
Impozitul minim era cuprins intre 2.200 de lei, daca firmele au venituri totale de pana la 52.000 de lei, si 43.000 de lei pentru venituri de peste 129 de milioane de lei. Acest impozit a fost eliminat incepand cu data de 1 octombrie anul curent.
Pe de alta parte, Andreea Paul Vass a mai declarat ca Partidul Democrat Liberal (PDL) sustine o eventuala diminuare a metodei proportionale de impozitare introdusa la 1 ianuarie 2005, de la 16% la nivelul de 10%.
"Exista o puternica presiune din partea PDL de diminuare a cotei unice", a spus Andreea Paul Vass, la seminarul organizat pe tema fiscalitatii.
“Variantele de lucru se analizeaza iar in masura in reusim sa compensam pierderea de venituri la bugetul de stat, estimata intre 7 si 9 miliarde de lei in varianta diminuarii cotei unice la 12 respectiv 10 procente, putem discuta in mod oficial despre aceasta varianta. Dar cum in prezent nu avem cum sa compensam veniturile la bugetul de stat, aceasta nu este decat o propunere politica”, a spus ea.
Prin cota unica decidentii incearca sa aduca un plus de dinamica mediului de afaceri si cresterii Produsului Intern Brut (PIB), dar si a gradului de colectare a taxelor, in contextul in care a simplificat foarte mult administrarea fiscala si lasa la dispozitia companiilor decizia cu privire la ce fac cu capitalul ramas in buzunarul propriu, cum sa-l economiseasca, cat sa cheltuie.
Pe de alta parte, o cota progresiva avantajeaza tarile care au o economie deja competitiva si stabila, pe cand in cazul Romanie cota unica este benefica. In prezent tarile care au cota unica sunt intr-o competitie de reducere a acesteia pentru a nu pierde nivelul investitiilor straine directe si astfel capacitatea concurentiala pe acest segment cu alte state.