-
Experții dau verdictul economiei: La cât ajung ROBOR, inflația și dobânzile
-
Cardul Salt Bank: CEO-ul Salt și Mastercard explică ce beneficii au fondatorii
-
Fraudă la o bancă din România. Bani furați din conturile unui vârstnic
-
ING Bank va elimina plata cu telefonul prin aplicația băncii: Adio, ING Pay!
-
Finanțare de 65,33 milioane de euro pentru un parc eolian de 48 MW la Pecineaga
-
Guvernul se împrumută de la băncile românești ca să mai acopere din datorii
Clepsidra
O frauda a fost produsa intr-o firma care avea mai multe depozite de materiale de constructii, cu multe sucursale si personal numeros, dar cu un sistem informatic centralizat rudimentar, fara chei de verificare a platilor prin virament.
Angajata care facea salariile si le platea salariatilor a observat ca sistemul informatic nu ii permitea sa modifice sumele ce trebuiau platite angajatilor, dar nu genera nici un raport privind neplata salariilor. Sistemul ii permitea sa efectueze viramentul intregului fond de salarii in contul ei bancar daca inchidea operatiunea cu plata salariilor prin virament carduri salarii si ca directorul sucursalei nu verifica niciodata platile de salarii, ci doar cheltuielile de prestari servicii.
Angajata avea credite mari in franci elvetieni si intrucat cursul evoluse in defavoarea imprumutatilor, a decis sa fraudeze angajatii sucursalei, luand sume mici din salariile lor, in fiecare luna. Astfel, a virat fondul de salarii integral in contul ei personal si a falsificat fluturasii de salarii, editandu-i in XLS.
Angajatii nu observau ca sunt diferente deoarece lunar salariul net variaza cu cativa lei, in functie de numarul de zile lucrate, dupa introducerea impozitului de 16% pe tichetele de masa, retinut din salarii. In fiecare luna obtinea astfel un castig de pana 200 de lei, iar frauda a continuat fara sa fie observata de controlul care a trecut prin sucursala. A avut mai mult curaj si a adancit frauda.
A acordat angajatilor ajutoare sociale fictive (de pensionare sau de casatorie) din fondul de 2% pentru ajutor social, fara a intocmi note justificative, ci doar note contabile in sistemul informatic. Sumele respective le-a virat integral in contul ei, odata cu viramentul salariilor, fara stiinta cuiva din firma. A mai sustras astfel intre 200 – 300 lei lunar.Aceaste scheme au functionat aproape trei ani, timp in care angajata a sustras suma totala de 120.000 lei, adica peste 25.000 euro.
Angajata care facea salariile si le platea salariatilor a observat ca sistemul informatic nu ii permitea sa modifice sumele ce trebuiau platite angajatilor, dar nu genera nici un raport privind neplata salariilor. Sistemul ii permitea sa efectueze viramentul intregului fond de salarii in contul ei bancar daca inchidea operatiunea cu plata salariilor prin virament carduri salarii si ca directorul sucursalei nu verifica niciodata platile de salarii, ci doar cheltuielile de prestari servicii.
Angajata avea credite mari in franci elvetieni si intrucat cursul evoluse in defavoarea imprumutatilor, a decis sa fraudeze angajatii sucursalei, luand sume mici din salariile lor, in fiecare luna. Astfel, a virat fondul de salarii integral in contul ei personal si a falsificat fluturasii de salarii, editandu-i in XLS.
Angajatii nu observau ca sunt diferente deoarece lunar salariul net variaza cu cativa lei, in functie de numarul de zile lucrate, dupa introducerea impozitului de 16% pe tichetele de masa, retinut din salarii. In fiecare luna obtinea astfel un castig de pana 200 de lei, iar frauda a continuat fara sa fie observata de controlul care a trecut prin sucursala. A avut mai mult curaj si a adancit frauda.
A acordat angajatilor ajutoare sociale fictive (de pensionare sau de casatorie) din fondul de 2% pentru ajutor social, fara a intocmi note justificative, ci doar note contabile in sistemul informatic. Sumele respective le-a virat integral in contul ei, odata cu viramentul salariilor, fara stiinta cuiva din firma. A mai sustras astfel intre 200 – 300 lei lunar.Aceaste scheme au functionat aproape trei ani, timp in care angajata a sustras suma totala de 120.000 lei, adica peste 25.000 euro.