-
Șeful celei mai mari bănci din Europa demisionează
-
Programul băncilor de 1 Mai și Paște: În ce zile vor fi închise unitățile
-
Credit ipotecar dobândă fixă: O bancă din România oferă o dobândă de 4,9%
-
Statul s-a împrumutat peste 1 miliard de lei în ultimele două zile de la bănci
-
Guvernul amână noua taxare a bogaților: ce alte măsuri fiscale a mai aprobat
-
Finanțare de 65,33 milioane de euro pentru un parc eolian de 48 MW la Pecineaga
Asigurarile agricole in contextul Uniunii Europene
Asigurarea culturilor agricole au, pentru Anca Nastase, manager pe subscriere si daune agricole in cadrul Groupama Asigurari, o conotatie aparte privind prin prisma fondurilor alocate de catre Uniunea Europeana (UE) pentru stimularea fermierilor.
”Cea mai comuna forma de sprijin in UE, in acest domeniu, este subventia de prima de asigurare. Sunt si guverne in UE care pe langa subventiile de prima acorda subventie si pentru costul de administrare a asigurarilor de culturi agricole, cat si pentru costuri de cercetare si dezvoltare de noi produse si programe”, comenteaza reprezentantul Groupama Asigurari.
De obicei, politele de asigurare agricola emise de societatile din industria autohtona de profil presupun protectia si despagubirea fermierilor in cazul producerii unor riscuri precum: grindina, incendiul, care poate fi din orice cauza, sau descarcari electrice (variaza in functie de asigurator), furtuna, ploaia torentiala, alunecarea de teren cultivat, inghetul timpuriu de toamna si inghetul tarziu de primavara.
“In perioada ultimilor ani insa, unele din riscurile asigurabile tind sa devina si ele de catastrofa, sa aiba o amploare si frecventa din ce in ce mai mare pierzand caracterul de sezonalitate, riscurile asigurabile fiind definite in mod normal cu manifestare locala si putand fi acoperite de societatile private. Agricultorii insa se confrunta cu riscuri mai mari, pe care asiguratorii le considera neasigurabile si care imbraca caracter de catastrofa prin amploarea si frecventa cu care se manifesta, mai ales in contextul actual al legislatiei din domeniul asigurarilor agricole”, spune Nastase.
Intre acestea un loc aparte il ocupa, in opinia managerului Groupama, riscul de seceta, unul dintre riscurile care au fost acoperite prin Legea 381 /2002. Este riscul pentru care agricultorii solicita cel mai des in ultima perioada, potrivit asiguratorilor, gasirea unei solutii.
“De circa 3 ani, societatile de asigurare active pe segmentul asigurarilor agricole au inaintat Ministerului Agriculturii o propunere de modificare a Legii 381 /2002 in care prevedeam si sugeram crearea unui fond prin care sa fie despagubite daunele provocate de seceta si totodata sa fie subventionate si primele de asigurare pentru aceste riscuri de catastrofa”, a mai explicat Nastase.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii pe care societatile l-au primit prin Uniunea Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), se spune ca Legea 381/2002 nu se mai aplica din 1 ianuarie 2010 intrucat legea fost avizata de Comisia Europeana doar cu aplicabilitate pana la sfarsitul anului 2009, a mai explicat Nastase, semnaland ca prin disparitia acestei legi riscul de seceta ramane descoperit si daunele nu pot fi platite agricultorilor.
Despagubirile platite de Legea 381 (prin Hotararea de guvern 637 din 2007) micilor fermieri pentru riscurile de seceta produse in toamna anului 2006, primavera – vara anului 2007, s-au ridicat la o valoare totala de 530 de milioane de lei, in timp ce la nivelul anului agricol 2006-2007 volumele de prime subscrise a fost de numai 53 milioane de lei, astfel ca despagubirile pentru seceta au fost de 10 ori mai mari decat ce s-a subscris in mediul privat pentru toate riscurile asigurabile.
“Reiese clar ca nivelul veniturilor, al afacerilor asiguratorilor pe acest segment nu pot acoperi daunele provocate de seceta, in Romania fiind necesara implicarea statului”, explica Nastase.
”Cea mai comuna forma de sprijin in UE, in acest domeniu, este subventia de prima de asigurare. Sunt si guverne in UE care pe langa subventiile de prima acorda subventie si pentru costul de administrare a asigurarilor de culturi agricole, cat si pentru costuri de cercetare si dezvoltare de noi produse si programe”, comenteaza reprezentantul Groupama Asigurari.
De obicei, politele de asigurare agricola emise de societatile din industria autohtona de profil presupun protectia si despagubirea fermierilor in cazul producerii unor riscuri precum: grindina, incendiul, care poate fi din orice cauza, sau descarcari electrice (variaza in functie de asigurator), furtuna, ploaia torentiala, alunecarea de teren cultivat, inghetul timpuriu de toamna si inghetul tarziu de primavara.
“In perioada ultimilor ani insa, unele din riscurile asigurabile tind sa devina si ele de catastrofa, sa aiba o amploare si frecventa din ce in ce mai mare pierzand caracterul de sezonalitate, riscurile asigurabile fiind definite in mod normal cu manifestare locala si putand fi acoperite de societatile private. Agricultorii insa se confrunta cu riscuri mai mari, pe care asiguratorii le considera neasigurabile si care imbraca caracter de catastrofa prin amploarea si frecventa cu care se manifesta, mai ales in contextul actual al legislatiei din domeniul asigurarilor agricole”, spune Nastase.
Intre acestea un loc aparte il ocupa, in opinia managerului Groupama, riscul de seceta, unul dintre riscurile care au fost acoperite prin Legea 381 /2002. Este riscul pentru care agricultorii solicita cel mai des in ultima perioada, potrivit asiguratorilor, gasirea unei solutii.
“De circa 3 ani, societatile de asigurare active pe segmentul asigurarilor agricole au inaintat Ministerului Agriculturii o propunere de modificare a Legii 381 /2002 in care prevedeam si sugeram crearea unui fond prin care sa fie despagubite daunele provocate de seceta si totodata sa fie subventionate si primele de asigurare pentru aceste riscuri de catastrofa”, a mai explicat Nastase.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii pe care societatile l-au primit prin Uniunea Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), se spune ca Legea 381/2002 nu se mai aplica din 1 ianuarie 2010 intrucat legea fost avizata de Comisia Europeana doar cu aplicabilitate pana la sfarsitul anului 2009, a mai explicat Nastase, semnaland ca prin disparitia acestei legi riscul de seceta ramane descoperit si daunele nu pot fi platite agricultorilor.
Despagubirile platite de Legea 381 (prin Hotararea de guvern 637 din 2007) micilor fermieri pentru riscurile de seceta produse in toamna anului 2006, primavera – vara anului 2007, s-au ridicat la o valoare totala de 530 de milioane de lei, in timp ce la nivelul anului agricol 2006-2007 volumele de prime subscrise a fost de numai 53 milioane de lei, astfel ca despagubirile pentru seceta au fost de 10 ori mai mari decat ce s-a subscris in mediul privat pentru toate riscurile asigurabile.
“Reiese clar ca nivelul veniturilor, al afacerilor asiguratorilor pe acest segment nu pot acoperi daunele provocate de seceta, in Romania fiind necesara implicarea statului”, explica Nastase.