2 / 4

Tranzactii in desfasurare

In prezent, mai multe cladiri de Belgia, Olanda si Polonia sunt in proces de vanzare, tranzactiile urmand sa fie incheiate in urmatoarele 12-18 luni. Circa 35% din proprietatile lui Dinu Patriciu se afla in Romania, in timp ce in Germania se gasesc restul de 65%. In Romania, miliardarul detine o suprafata de aproape 85.000 metri patrati de spatii de birouri, cu un grad mediu de neocupare de 15%.

„Am primit deja cateva oferte pentru portofoliile din Olanda si Belgia si purtam negocieri. De asemenea, am mai primit oferte pentru o cladire din Polonia, iar pentru cea de-a doua mai lucram la partea de administrare inainte de a incepe vanzarea”, a detaliat David Hayward.

Cladirile pe care Dinu Patriciu intentioneaza sa le vanda in urmatoarele luni sunt Equinox din vestul Bruxelles-ului (7.614 mp inchiriabili), Buma Square in sudul Cracoviei (28.500 mp inchiriabili), Prima Court in zona de afaceri a Varsoviei (3.850 mp inchiriabili), Lange Houtstraat din Haga, aflata in vecinatatea cladirii guvernului (4.430 mp inchiriabili) si cladirea Poeldijkstraat din Amsterdam (5.711 mp inchiriabili).

Planurile de vanzare nu includ si Romania, piata pe care DPGP nu intentioneaza nici sa vanda, nici sa cumpere noi proiecte in urmatoarele luni, insa totul va depinde de oportunitatile oferite. Nimeni nu stie daca este un moment bun pentru achizitii imobiliare in Romania, spune Ioana Momiceanu (foto), head of asset management pentru portofoliul din Romania al DPGP.

„Daca evolutia ciclica a pietei imobiliare si-ar fi urmat cursul normal, neinfluentat de turbulentele crizei actuale, am fi putut considera ca acest moment reprezinta punctul minim al cererii active si, deci, de inflexiune catre zona de crestere a preturilor. In acest context, am fi putut considera acest moment ca fiind unul propice pentru achizitii la pret minim", afirma Ioana Momiceanu.

David Hayward detaliaza si spune ca totul depinde de profilul cumparatorului. Daca este un fond european care trebuie sa investeasca in Europa Centrala si de Est pana la finalul anului, atunci acel investitor va compara yield-ul din Bucuresti cu cel din Praga sau Cracovia si ar putea fi tentat sa investeasca in Bucuresti.

„Pe de alta parte, daca este vorba de fond care inca nu a strans banii, este greu sa isi propuna sa stranga 200 de milioane de euro pentru a-i investi in birourile din Romania. Depinde daca exista bani si daca au un termen pentru a fi investiti. Asta face piata interesanta astazi”, subliniaza el.

Inapoi la articol

Setari Cookie-uri