Implementarea sistemului RO e-factura și celelalte sisteme de digitalizare a Fiscului sunt baza pe care s-a construit bugetul pentru 2024, Ministerul Finanțelor punând un pariu că algoritmii vor rezolva parțial problema deficitului bugetar. Mai exact, Marcel Boloș spune că media încasărilor lunare (ANAF, AVR şi digitalizare) a veniturilor trebuie să ajungă la 40 miliarde lei, precizând că obiectivele pentru anul acesta sunt diminuarea decalajului de TVA, majorarea veniturilor în PIB şi creşterea gradului de conformare voluntară.

Cu toate că digitalizarea ANAF este una dintre cele mai ambițioase proiecte ale Ministerului de Finanțe, noul sistem nu a fost primit cu brațele deschise de către antreprenori. Devenind obligatoriu de la 1 ianuarie 2024, mediul de afaceri din România se plânge deja de problemele sistemului informatic al ANAF. Grupurile de Facebook pe tema e-factura au zilnic mesaje de la contribuabili care se împiedică de diferite probleme tehnice.

Sursă: captură de ecran/ Facebook - e-Factura Romania

e-factura: între bătăi de cap și efectele la buget. Codirlașu - Nu cred că digitalizarea ANAF va aduce acum beneficii, decât să sperie pe cineva

Implementarea e-factura este un prim pas important pentru reducerea evaziunii fiscale, dar nu este unul îndeajuns de mare ca să rezolve integral problema, consideră Adrian Codirlașu. Acesta spune că vom avea nevoie de un sistem bazat pe AI pentru a depista „punctele fierbinți” ale evaziunii, iar că acest lucru va produce efecte abia la doi ani de la implementare.

„e-factura va genera date cu privire la toate tranzacțiile care au loc în economie. ANAF va avea acces la toate facturile plus toate tranzacții, apoi ar putea să vadă unde există risc de evaziune fiscală. Este gândit bine, dar nu este suficient să avem datele, ci mai avem nevoie de un sistem care să coreleze aceste date. Va mai trebuit un sistem AI care să dea semnale unde este risc de evaziune fiscală pentru ca ANAF să meargă în control. Problema este implementarea”, explică Adrian Codirlașu.

Implementarea unui sistem bazat pe inteligență artificială, cu toate că ar putea ajuta Fiscul cu problema evaziunii, pare un vis îndepărtat al ANAF-ului, având în vedere problemele tehnice cu care se confruntă în acest moment. Experții din domeniu spuneau că implementarea sistemului va fi un test de anduranță pentru Fisc, lucru care s-a dovedit a fi adevărat, având în vedere erorile care nu s-au rezolvat.

„Un sistem cu inteligență artificială poate arăta unele stegulețe roșii unde trebuie controlat, dar acest lucru necesită timp, nu va începe să producă rezultate imediat. Mai sunt niște sisteme care trebuie implementate: sistemul care să colecteze datele și să le analizeze și de abia apoi să producă efecte - amenzi și încetarea evaziunii. Nu văd ca acest lucru să se producă mai devreme de doi ani. Totodată, digitalizarea ANAF nu va aduce acum beneficii, decât să sperie pe cineva, știind că datele sunt stocate undeva”, a declarat Adrian Codirlașu.

Drumul lung până la digitalizare: AI-ul nu e lăsat să crească în Uniunea Europeană

Pe lângă problemele privind digitalizarea cu care se confruntă România, țara noastră fiind pe ultimele locuri din UE în ceea ce privește competențele digitale, AI-ul întâmpină o dublă rezistență, dezvoltarea lui fiind îngreunată de unele politici europene. Uniunea Europeană se confruntă cu un exod al companiilor bazate pe AI, care fug de supra reglementările de pe continent. Companiile din AI își iau ușor tălpășița către Statele Unite pentru că acolo găsesc sprijin și se pot dezvolta, conform lui Adrian Codirlașu. Efectul acestor reglementări se transpune direct în dezvoltarea economică a celor două piețe: dacă țările europene ar fi state din SUA, multe dintre ele ar face parte din grupul celor mai sărace țări, conform unei analize a Centrului European pentru Economie Politică Internațională.

„O companie de tehnologie, atunci când devine importantă, pleacă din Europa și se duce în SUA. S-a întâmplat și la noi în țară, UiPath a plecat din România: asta se întâmplă fiindcă UE reglementează tot ce atinge. Cu inteligența artificială (n.red: UE) s-a întrecut pe ea însăși: a reglementat ceva ce încă nu are. Este clar că nicio companie serioasă de AI nu se gândește să investească serios în UE și se duce în SUA”, a declarat Adrian Codirlașu.

Sursa foto: Wallstreet.ro