După invadarea Ucrainei de către Rusia, argumentele pentru o tranziție rapidă la energie curată sunt mai clare ca niciodată, în România, UE și în lume, arată o analiză privind tendințele pe piața energiei.
Atâta timp cât războiul din Ucraina continuă, atenția pare să se îndrepte către combustibilii fosili și energia nucleară pentru a face față crizei energetice actuale. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, Occidentul, în special Europa, va face cu siguranță trecerea la energie regenerabilă, arată o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
În SUA, situația este diferită; nevoia de a trece către energie verde nu este atât de ”arzătoare”, având un nivel de independență mai ridicat. Consumul de gaz în SUA este satisfăcut de producția proprie, în timp ce țara importă petrol din Canada.
2021, primul an când energia curată a depășit cărbunele
Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a estimat că 5,7 miliarde de dolari în investiții anuale sunt necesare până în 2030, pentru dezvoltarea capacităților de energie solară, eoliană și alte forme de energie curată pentru a se asigura că încălzirea globală nu depășește „pragurile periculoase”.
În 2021, energia curată a produs mai multă energie electrică la nivel mondial decât cărbunele. Eenergia solară și eoliană au reprezentat cumulat peste 10% din producția globală. Totuși, creșterea față de anul 2020 a fost de doar 1%, potrivit studiului think tank-ului Ember. Dar dacă rata medie de creștere poate fi menținută până în 2030, pe plan global s-ar putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de 1900. Temperaturile au crescut deja cu cel puțin 1,1 C.
Find more statistics at Statista
Sursele de energie curată, inclusiv energia solară, eoliană, hidroenergetică, nucleară și bioenergetică, au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial, anul trecut, în comparație cu energia generată de cărbune (36%).
Unii experți în energie susțin că acest moment prezintă și o oportunitate de a schimba cursul, subliniind că energia curată este crucială pentru securitatea națională.
Planul UE pentru a înlocui combustibilii fosili din Rusia cu energie curată
Planul UE, numit REPowerEU, solicită eliminarea în timp a nevoii de combustibili fosili din Rusia, pe care îi înlocuiește cu hidrogen, biometan, precum și energie eoliană și solară. De asemenea, solicită stabilirea unor măsuri de eficiență.
În urmă cu câteva săptămâni, Comisia Europeană a prezentat propuneri de reducere a dependenței UE de gazul rusesc cu două treimi înainte de sfârșitul anului, ca parte a unui plan de independență față de toți combustibilii fosili din Rusia „cu mult înainte de 2030”. În timp ce REPowerEU își dublează angajamentul pe termen mai lung al UE de a elimina treptat combustibilii fosili, există semne că războiul din Ucraina determină unele state europene să încetinească eliminarea treptată a cărbunelui pe termen scurt, pentru a evita riscul unor deficite de aprovizionare în cazul în care alternative mai curate ar putea să nu fie disponibile la timp.
Sursa infografic: irena.org
Cum face Germania tranziția la energia curată
Germania este un bun exemplu al ambelor tipuri de schimbare. Statul a reconsiderat decizia de a închide ultimele trei centrale nucleare și pare că are în vedere o eliminare mai lentă decât era planificată a energiei pe bază de cărbune. În același timp, a anunțat recent o accelerare a proiectelor de energie solară și are în vedere creșterea licitațiilor pentru proiecte de energie eoliană.
În plus, cea mai mare economie europeană promite 200 de miliarde de euro pentru programul Energiewende, care vizează eliminarea dependenței de Rusia.
Ce măsuri va lua România pentru a trece la surse verzi de energie
Și România se poziționează în linie cu tendința generală a Europei de a trece către surse verzi de energie. Astfel, Ministerul Energiei a declarat că a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte de energie verde în valoare totală de 457,7 milioane de euro cu o cofinanțare din partea UE, în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență (PNRR). Cererile pentru dezvoltarea de proiecte solare și eoliene pot fi depuse în perioada 31 martie – 31 mai.
Ministrul a declarat că ”implementarea proiectelor eligibile pentru finanțare în cadrul acestei scheme de ajutor are ca scop creșterea capacității instalate de producție a energiei electrice din energie eoliană și solară, cu sau fără spații integrate de depozitare, cu aproximativ 950 MW. Investițiile reprezintă soluția pe termen lung pentru asigurarea securității energetice a țării”.
Sursa foto: PixabayIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Analiză XTB: Tranziția la energia curată, tot mai importantă după invadarea Ucrainei. Ce măsuri ia România.
