Orașul din România care ar putea deveni centru național de economie circulară

Buzăul este primul oraș din România cu o strategie de circularitate, realizată cu doi ani înainte de Strategia Națională pentru Economie Circulară. Există mai multe proiecte cu impact în performanțele de sustenabilitate ale orașului, cum ar fi Școala Verde, un proiect de referință pentru Primărie. Școala colectează deșeuri pe 8 fracții, apa pluvială pentru rețeaua publică și produce energie solară mai mult decât consumă.

”În noul program de dezvoltare, avem câteva planuri foarte ambițioase: să realizăm o utilizare circulară a apei în Municipiul Buzău, prin preluare, tratare, stocare și reutilizare, cât și să îmbunătățim calitatea aerului, prin asigurarea a 100m2 de spații verzi pe cap de locuitor până în 2030. Iată că în Buzău economia circulară a trecut într-o fază practică, pentru că am înțeles încă de la început beneficiile majore cu care vine la pachet: este un model de dezvoltare sănătoasă a orașelor, care pus în aplicare duce la îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, spune primarul Constantin Toma.

Citește și: Economia circulară crește în UE. În România, însă, 93% din deșeuri ajung la groapa de gunoi

Comisia Economică, Industrii și Servicii din Senat, condusă de senatorul Daniel-Cătălin Zamfir, a vizitat parcul de reciclare GreenGroup din Buzău la inițiativa Coaliției pentru Economia Circulară (CERC).

Reprezentanții Coaliției pentru Economia Circulară spun că deșeurile reprezintă o resursă importantă, prin care se asigură atât regenerare materialelor, cât și o reducere substanțială de energie din lanțurile de producție. Astfel, industria de reciclare are toate atributele de a fi considerată o industrie critică.

”În condițiile unei crize acute de materii prime și energie, modelul economiei circulare este probabil singura cale de dezvoltare sustenabilă, nu doar a industriei și economiei, ci chiar si a comunităților locale. Eliminarea risipei, utilizarea în cicluri infinite a resurselor materiale, captarea și reutilizarea apei și decarbonarea tuturor activităților, sunt sarcinile noastre pentru următorii ani. Reciclarea vine nu doar cu obținerea de materiale necesare, dar și cu o scădere a necesarului de energie. Reciclarea aluminiului se face cu o economie de energie de 95%, materialele plastice de 75%, hârtia și cartonul de 40%, sticla de 50% și lista poate continua, obținându-se în final o înjumătățire a consumurilor de energie”, explică Constantin Damov, Președintele Coaliției pentru Economia Circulară.