În comparație cu anul 2022, anul acesta vine cu o veste relativ bună, Ziua Suprasolicitării Planetei s-a mutat cu 5 zile mai târziu. Însă, veștile bune se opresc aici. Progresul real este, de fapt, de numai o singură zi, celelalte patru zile sunt datorate îmbunătățirii modului de calcul al seturilor de date. Menținute și îmbunătățite independent de FoDaFo (Footprint Data Foundation) și de către Universitatea York, rapoartele National Footprint and Biocapacity Accounts oferă rezultate solide și transparente. Pentru fiecare ediție, rezultatele sunt recalculate din 1961 până în prezent pentru a asigura consistență și coerență în timp.

Cum se stabilește Earth Overshoot Day?

Earth Overshoot Day nu are o zi fixă, se calculează împărțind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanității (cererea umanității pentru acel an) și înmulțind cu 365, numărul de zile dintr-un an.
Amprenta ecologică a fiecărui oraș, stat sau națiune poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populații pentru bunuri ecologice depășește oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice (cum ar fi pescuitul excesiv) sau emițând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic și depășirea sunt aceleași, deoarece nu există un import net de resurse către planetă.

Ce putem face?

În ultimii 5 ani s-a constatat ca trend-ul Earth Overshoot Day s-a stabilizat. Este dificil de spus cât a fost influențat de încetinirea economiei globale sau de eforturile de decarbonizare. Cu toate acestea, este nevoie de mult mai mult. Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris al ONU, de a reduce emisiile de carbon cu 43% la nivel mondial până în 2030, comparativ cu 2010, ar fi necesară mutarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu 19 zile anual în următorii șapte ani.

Schimbările simple ar putea muta în mod semnificativ Ziua Suprasolicitării Planetei:

• creșterea surselor globale de electricitate cu emisii scăzute de carbon de la 39% la 75%, ar câștiga 26 de zile
• reducerea la jumătate a risipei alimentare, care reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, ar câștiga 13 zile
• cultivarea intercalată a copacilor printre alte culturi, pe acelasi teren, ar câștiga 2,1 zile în plus
• protejarea surselor de apă dulce, de care depind agricultura, dar și multe alte bunuri cu care ne-am obișnuit, de la produse alimentare, până la haine

Întrucât obiectivele WWF - Fondul Mondial pentru Natură pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătățirea amprentei ecologice a producției și a consumului și zero extincții ale speciilor cauzate de om, între intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și continuarea războaielor din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susține prosperitatea economică pe termen lung.
Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă pentru toți, apă potabilă și o mai bună calitate a vieții.

Parte a WWF Internațional, WWF România- Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizații de mediu. De peste 15 ani, WWF România - Fondul Mondial pentru Natură își propune să oprească degradarea naturii și să protejeze biodiversitatea printr-o serie de inițiative care vizează protejarea și exploatarea sustenabilă a resurselor naturale, reconstrucția ecologică a habitatelor degradate, protecția speciilor sălbatice și susținerea tranziției către soluții care să reducă amprenta ecologică a consumului. Zonele de conservare prioritare ale organizației sunt: Maramureș, Transilvania, Sud-vestul Carpaților, Apuseni, Lunca și Delta Dunării. WWF - Fondul Mondial pentru Natură este cea mai mare organizație de protecție a mediului din lume și este prezentă de peste 60 de ani, în peste 100 de țări, pe 6 continente. Mai multe informații pe: wwf.ro

Sursa foto: Unsplash