5 gesturi simple ca să cumperi fructe și legume de la producători locali – și în mod sustenabil

În 2022, România a importat doar fructe de peste 800 de milioane de euro – în principal, citrice și banane, conform cifrelor INS. Pentru a pune acest lucru în context, însă, trebuie spus că piața legumelor și fructelor din țara noastră ajunge la circa 5 miliarde de euro pe an.

Această diferență se traduce, uneori, concret, în momentul când ne aflăm în fața unei tarabe unde produsele românești nu sunt marcate ca atare, astfel că nu știm exact ce cumpărăm. Cu alte cuvinte, nu știm dacă merele pe care le cumpărăm sunt de la producători locali sau nu, ori dacă au fost produse sustenabil. Ce putem face, prin urmare? Sfaturile pe care ți le oferim în continuare se bazează atât pe experiența noastră, cât și pe statistici.

1. În magazine găsești, de fapt, mai mulți producători locali decât ai crede

Sună surprinzător, dar dacă vrei să cumperi fructe și legume românești, de la producătorii locali, șansele sunt mult mai mari să le găsești în supermarketuri și hipermarketuri. Pe lângă faptul că lanțurile de magazine trec prin verificări mult mai stricte decât piețele, de exemplu, multe dintre ele sunt dedicate colaborării cu furnizorii de fructe și legume românești și au game speciale de produse românești. De asemenea, marile lanțuri de retail au capacitatea – și obiectivul - de a negocia cu mult mai mulți producători locali și de a încheia parteneriate pe termen lung.

Ca să discutăm pe cifre: Lidl România a avut în anul 2022 peste 2500 de furnizori de produse și servicii din România. Potrivit calculelor companiei, dacă ai vrea să faci cunoștință cu toți, ți-ar lua aproape 2 ore doar să dai mâna cu fiecare dintre ei. Iar la nivelul anului 2022, același lanț de retail a colaborat cu 450 de producători locali de fructe și legume autohtone, din toate regiunile țării. Toți sunt certificați GlobalG.A.P., un standard internațional independent, care garantează atât siguranța alimentară, cât și respectarea mediului, a angajaților și chiar bunăstarea animalelor. Prin termen de comparație, cele mai multe piețe din România au câteva zeci de tarabe (unele dintre acestea chiar cu sute de spații de vânzare), iar atunci când cumperi de acolo nu ai cu adevărat garanția că vânzătorul are vreun certificat – sau, chiar dacă are un astfel de act, că vinde doar propriile produse.

În plus, spre deosebire de piețele agroalimentare, care nu au o strategie unitară privind gama de produse, într-un magazin ai șanse mult mai mari să găsești tot ce cauți, în plus, și de la producători locali. Astfel, în anul calendaristic 2022, Lidl România a avut un număr total de articole românești atât de mare încât ți-ai fi putut alege în fiecare zi a anului câte 9 produse diferite – toate de la producători locali.

2. Uită-te (cu atenție) pe etichetă

Un alt avantaj, în marile rețele de magazine, este că identifici ușor produsele și legumele de la producători locali. Deseori, acestea au chiar mărci speciale, pentru a ieși în evidență, iar lanțurile de retail promovează acest lucru. La piață, pe de altă parte, garanția că iei de la un producător local este, în general, o etichetă scrisă de mână – realist vorbind, probabil niciun cumpărător nu a cerut vreodată să inspecteze certificatul de producător sau carnetul de comercializare al celui de la care ia roșii sau mere.

Dacă vrei să știi mai multe despre produsele din magazinele Lidl, compania a lansat de ani buni platforma #trecipeproaspăt, prin care poți verifica originea fructelor și legumelor din magazine și poți afla informații despre producătorul de la care provin, dacă ești curios, de exemplu, care este povestea din spatele căpșunelor sau cartofilor. Platforma poate fi accesată pe surprize.lidl.ro/piatalidl sau scanând cu telefonul codul QR de pe lădițele de fructe și legume din Piața Lidl.

3. Consultă raportul de sustenabilitate, dacă vrei o garanție suplimentară

Poate că ai în continuare semne de întrebare privind faptul că magazinul de la care cumperi fructe și legume chiar are furnizori locali. Sau poate că ești convins că fructele și legumele sunt de la producători români, dar îți pui semne de întrebare privind cât de sustenabilă a fost producerea sau transportul lor. O garanție suplimentară este raportul de sustenabilitate (care, în următorii ani, va deveni obligatoriu pentru toate marile companii). De aici poți să afli nu doar cum protejează compania mediul, ci și ce face pentru comunitate, cu ce furnizori colaborează și cum îi tratează pe aceștia.

Sustenabilitatea nu trebuie să fie doar la retailer, ci și la producător. De exemplu, Lidl România a dezvoltat, într-un parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, o metodă pilot de evaluare a sustenabilității și de îmbunătățire a practicilor agricole. Practic, sunt verificate diverse aspecte pe lanțul de producție, precum utilizarea atentă a resurselor agricole de bază, printre care apă, sol, climă și biodiversitate. În funcție de rezultate, specialiștii în agronomie ai Universității îi consiliază pe producători atât cum să reducă efectele asupra mediului, cât și cum să își gestioneze mai bine fermele.

Un alt lucru pe care îl poți afla dintr-un raport de sustenabilitate este cum sunt tratați nu doar angajații din magazine, ci și cei care lucrează pe lanțul de producție și aprovizionare; în fond, nu vrei să cumperi de la un producător, fie el și local, care își tratează rău angajații. În acest sens, Lidl stipulează clar în codul său de conduită unele principii esențiale privind raporturile de muncă, amintind, pentru a da numai câteva exemple, de nediscriminare, de tratamentul corect, de securitate și sănătate în muncă, dar și de libera asociere.

4. Nu contribui la risipa alimentară

Risipa alimentară este una dintre marile probleme cu care se confruntă UE, dar și România, chiar dacă cifrele consultate de noi diferă substanțial. ONU spune că aruncăm 1,3 milioane de tone de mâncare anual. Institutul Național de Sănătate Publică vorbește de 2,55 milioane tone. Iar un studiu realizat de două universități din România în 2020 a avansat chiar cifra de 5 milioane de tone pe an, care ne-ar plasa pe locul doi în Uniunea Europeană.

Aproape jumătate din deșeurile de alimente sunt (mai bine zis, au fost) fructe și legume. E clar deci că europenii, inclusiv românii, fac risipă în cazul acestor produse, în general destul de perisabile. De aceea, chiar dacă găsești fructe și legume de la producători și la un preț avantajos, nu cumpăra mai mult decât ai nevoie. Nu doar că arunci banii, dar vei genera și mai multe deșeuri, pe care tot tu va trebui să le gestionezi, în final. Nici pe producători nu-i ajută dacă fructele și legumele lor ajung la gunoi: chiar dacă poate vor vinde mai mult pe termen scurt, pe termen lung ar putea să-și facă planuri nerealiste bazându-se tocmai pe aceste vânzări.

Poți cumpăra mai cumpătat și s-ar putea să te ajute și recomandările privind păstrarea fructelor și legumelor. În ultimii ani, Lidl România a achiziționat o cantitate medie anuală de aproximtiv 100.000 de tone de fructe și legume românești. Nu-ți face griji că marfa nevândută va fi aruncată: retailerii au în general programe de donare a alimentelor. De pildă, numai în anul calendaristic 2022, Lidl România a donat 656 tone de produse alimentare Băncii pentru Alimente, care mai departe au ajuns la peste 500 de organizații caritabile ce au în grijă sute de mii de persoane vulnerabile din comunitățile locale.

5. Cumpără fructe și legume aproape de data de expirare

O altă idee – care te ajută să faci și economii – este să cumperi produse al căror termen de valabilitate se apropie de limită. În magazinele Lidl România, acestea au prețul redus cu 30% sau cu 50% și sunt ușor de găsit, fiindcă sunt plasate în spații speciale la raft.

Articol susținut de Lidl România.