Ni se anunță aproape zilnic noi proiecte de parcuri solare și eoliene, de care apoi nu mai auzim nimic. Ce se întâmplă, de fapt, cu ele? Ar trebui să ne alarmeze faptul că multe din aceste proiecte sunt doar pe hârtie sau avem suficientă energie pentru consumul României? Primim explicații de la Gabriel Andronache, vicepreședinte al ANRE și fost director general și președinte al Directoratului Transelectrica.
”Avem nevoie nu doar de energie, ci și de politici economice, acestea merg mână în mână. Nu putem să dezvoltăm doar capacități sau rețele de transport fără să știm unde ducem energia”, a afirmat Gabriel Andronache. Altfel spus, este posibil să dezvoltăm proiecte care generează energie pentru care nu există cerere.
Cel mai mic consum de energie, înregistrat de Paște
România a atins anul acesta un minim istoric de consum al energiei electrIce, chiar de Paște, a explicat vicepreședintele ANRE. ”Am avut 4.100 MWh consum și rețeau de transport a fost nevoită să transporte în afara țării 3.700 MWh. La nivel ENTSO-E [Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport, n. red.] noi suntem notificați cu capacitate de export de 2.600 MWh. Rețeaua a făcut față, a ținut foarte bine”, a precizat Andronache, care a fost mult timp în fruntea Transelectrica, operațorul național de rețea.
În mod normal, consumul României este la 6.000-6.500 MWh. O medie orară de 4.100 MWh este fără precedent de când se înregistrează aceste valori. Problema nu a fost atât consumul redus, cât faptul că producția a fost aproape dublă, ca urmare a unei creșteri pe eolian. În astfel de condiții, există riscul ca rețeaua să nu facă față. Dar întărirea și dezvoltarea rețelei vine cu costuri - pe care, în final, consumatorii le plătesc, prin tariful de transport și cel de distribuție, care se regăsesc în facturile noastre.
Cum a scăzut consumul de energie al României din 1989 încoace
Potrivit celor mai recente date, în 2022 consumul de energie al României a scăzut semnificativ chiar și față de 2021: cel al clienților casnici a ajuns sub 13,5 TWh – o scădere cu peste 5% - iar cel al clienților non-casnici a coborât de la 36,7 la 33,7 TWh, o scădere de peste 8%. Din păcate, aceasta nu vine neapărat din adoptarea de către companii a unor măsuri de eficiență energetică, ci și din suspendarea parțială sau totală a activității unor companii ca urmare a creșterii prețului energiei.
Este interesant însă că, față de perioada comunistă și de anii ‘90, consumul casnic este în continuă creștere. Practic, în ultimele 3 decenii de ani el s-a dublat, deși populația României a scăzut iar electrocasnicele au devenit tot mai eficiente energetic. Practic, este un indicator clar al îmbunătățirii standardului de viață al românilor în comparație cu ”Epoca de Aur”, când penele de curent deveniseră parte a politicii energetice, ca o soluție la decalajul dintre consum și producție
În schimb, consumul de energie al industriei s-a redus din 1989 încoace cu aproape o cincime iar cel al sectorului transporturilor, cu aproape două treimi. De aceea, actuala producție de energie (53,5 TWh în 2022), deși mult mai mică decât cea din 1989 (care oficial era în jurul a 75 TWh, dar față de un consum de circa 83 TWh) acoperă în mare consumul. De asemenea, ne permite în multe zile chiar exporturi.
Se implementează sau nu proiectele eoliene și solare?
Pe de altă parte, deși consumul este la un astfel de nivel, se vorbește tot timpul de noi proiecte de regenerabile și despre nevoia de a întări rețelele pentru a putea integra astfel de proiecte. ”Noi dezoltăm rețelele, dar marea întrebare este: se implementează sau nu proiectele?”, spune Gabriel Andronache. El vine și cu exemple: acum sunt emise ATR [aviz tehnic de racordare, n.red.] pentru proiecte solare de circa 8.000 MW și există solicitări de 70.000 MW. ”Dacă operatorii și distribuitorii s-ar apuca și ar dezvolta rețelele în funcție de ce se solicită, totul s-ar duce în factura finală a consumatorului”, explică el. Practic, tarifele de transport și distribuție ar crește enorm, pentru a reflecta investițiile în rețele - investiții ce s-ar putea dovedi inutile.
În realitate, ritmul de creștere al capacităților regenerabile este mult mai redus decât s-ar deduce din numărul de ATR-uri. Astfel, dacă la sfârșitul lui 2021 capacitatea de producție pe energie solară era de 1.357 MW, acum este de 1.522. Pe eolian era de 3.014 iar acum este de 3.022. ”La final de 2022 aveam în eolian emise ATR de 2.239 MW și în februarie mai erau 800, restul expiraseră”, spune Gabriel Andronache. Unul dintre motivele pentru care majoritatea proiectelor rămân pe hârtie este că randamentele sunt mici: 23% în eolian și între 17% și 19% pe solar, conform vicepreședintelui ANRE.
Se ia în calcul stocarea obligatorie și tariful binom
De asemenea, a apărut un nou jucător: prosumatorii, care reprezintă în clipa de față o capacitate totală de aproape 1 GW și ar putea ajunge anul viitor la 2 GW, deși nu există momentan cerere pentru acest surplus de energie. ”În momentul de față se produce, dar nu consumă nimeni acasă. E unul dintre motivele pentru care am ajuns la aceste consumuri foarte mici”, spune Gabriel Andronache.
”Trebuie să găsim formule ca să putem să ținem în continuare rețeaua în funcțiune”, afirmă vicepreședintele ANRE. ”Ar trebui ca o anumită capacitate din solicitarea de instalare a prosumatorilor să fie și în stocare, astfel încât presiunea să scadă pe zona de distribuție.” O altă propunere luată în calcul este aplicarea tarifului binom: ”dacă solicităm o anumită cantitate de rețea, să o plătim, iar diferența – plătim ce consumăm”.
Sursa foto: PexelsIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului De ce proiectele solare și eoliene sunt deseori doar „pe hârtie”? De câte energie electrică are nevoie, de fapt, România.
