TMK Hydroenergy Power, parte din grupul CEZ, a demarat construcția primului sistem de energie fotovoltaică plutitor, în parteneriat cu Innovation Norway, pe lacul Grebla. Acesta va genera peste 1 milion kWh/ an.
Investiția are o valoare totală de 1,36 milioane de euro, dintre care 737.500 de euro din fonduri norvegiene nerambursabile. Potrivit CEZ, proiectul va folosi lacul de liniștire Grebla din județul Caraș-Severin.
Sistemul are o putere de 1 MW și va acoperi parțial consumul intern al TMK Hydroenergy Power, care deține un sistem hidroenergetic lângă Reșița. Este vorba de patru lacuri de acumulare cu baraje (Trei Ape, Gozna, Valiug, Secu) si patru microhidrocentrale (Grebla, Crainicel I, Crainicel II și Breazova). Compania TMK Hydroenergy Power nu mai are nicio legătură cu grupul rusesc TMK, fiind cumpărată integral de CEZ România în 2011.
Albania, prima țară din regiune cu un parc solar plutitor
Surprinzător, primul parc fotovoltaic plutitor din sud-estul Europei a fost inaugurat recent în Albania. Un proiect similar a stârnit controverse la bulgari. Pescarii din țara vecină susțineau că parcul solar plutitor ar putea avea un impact negativ asupra mediului.
La noi, în vara lui 2022, ministrul român al Energiei de atunci, Virgil Popescu, vorbea despre un proiect similar pe lacul de acumulare de la Ipotești, județul Olt. Acesta ține de Hidroelectrica, iar ministrul afirma, la momentul respectiv, că până la sfârșitul lui 2022 va fi desemnat un constructor al proiectului, complementar cu hidrocentrala de la Ipotești.
Nu s-a mai anunțat însă nimic despre acest proiect de atunci și până azi; ca urmare, cel de la Grebla va fi primul din România, dat fiind că în următoarele săptămâni va fi conectat și integrat în sistem.
Riscurile și avantajele parcurilor solare plutitoare
Parcurile fotovoltaice plutitoare vin cu avantaje, dar și cu riscuri. Ele nu ocupă terenuri agricole, iar prețul nu e semnificativ mai mare decât cel al unui parc solar normal. În plus, pot reduce evaporarea apei din lacurile pe care sunt instalate și sunt mai eficiente - cu până la 15% - deoarece pot fi răcite cu ajutorul apei.
Pe de altă parte, astfel de parcuri solare sunt mai expuse fenomenelor meteo extreme. De asemenea, încă se discută despre efectelor asupra mediului, deoarece la umbra pe care o produc panourile fotovoltaice ar putea crește alge toxice.
Pe lângă România și Bulgaria, dintre țările din Regiune Grecia și Muntenegru mai discută în acest moment despre proiecte de parcuri solare plutitoare. Însă, la ora actuală, cele mai mari proiecte de acest tip sunt în China, iar la nivelul Europei, în Portugalia.
Sursa foto: CEZIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului A început construcția primului parc solar plutitor din România. Până și albanezii ne-au luat-o înainte.
