Interesul pentru investiții în regenerabile în România este foarte mare, dar există bariere atât legislative, cât și din cauza proiectelor speculative, care restricționează accesul pe piață, a explicat Mihaela Nyerges, Managing Partner Nyerges & Partners și membru al boardului RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association).
Interesul pentru pentru investiții în regenerabile este mare, a declarat Mihaela Nyerges la conferința Govnet ”Romanian Renewable Energy Summit 2023”, dar există bariere. Ele explică în mare parte diferența mare între proiectele pe care le vedem pe hârtie, cifrele vehiculate de operatorii de rețea, și proiectele pe care le vedem efectiv în construcție. Iar aceste bariere există pe tot lanțul procesului de autorizare și dezvoltare.
Ministerul Agriculturii vs. legislația primară
Una dintre marile probleme este legată de dezvoltarea de proiecte agrovoltaice. Legislația reglementează folosirea duală (parcuri solare pe terenuri utilizate în același timp și pentru agricultură), dar când este vorba de aplicare, lucrurile sunt mai complicate.
De exemplu, pe pășuni legislația primară permite de anul trecut dezvoltarea proiectelor agrovoltaice, dar Ministerul Agriculturii nu și-a actualizat și adaptat legislația secundară, ceea ce duce la blocaje. Practic, conform ministerului Agriculturii trebuie găsită o suprafață echivalentă celei a proiectului, ceea ce este foarte dificil – în plus, nici nu e clar dacă terenul respectiv trebuie să fie în același UAT sau nu.
În același timp, a explicat Mihaela Nyerges, sunt deja foarte multe licitații, unele chiar finalizate organizate de primării prin care sunt concesionate pășuni aparținând statului pentru proiecte agrovoltaice. Or nu este clar cum vor fi realizate concret aceste proiecte dacă nu se găsesc terenurile de schimb.
La nivelul Romanian Photovoltaic Industry Association se urmărește și extinderea agrovoltaice pe terenul arabile, așa cum deja se întâmplă în restul lumii. ”Există deja rezultate bune obținute în dezvoltarea de astfel de proiecte”, a afirmat Mihaela Nyerges. Se lucrează acum la o inițiativă legislativă și chiar la un proiect pilot, pentru a arăta Ministerului Agriculturii că este posibil
Garanții pentru noile proiecte
Însă există și un blocaj artificial al rețelei din cauza proiectelor speculative, care a fost semnalat și de Consiliul Concurenței și care este amplificat de legislația inadecvată. Autoritățile lucrează deja la o inițiativă legislativă pentru a introduce un mecanism de garanție pentru noii aplicanți, a explicat Mihaela Nyerges.
În plus, acest mecanism ar rezolva doar problema celor care intră de acum înainte în sistemul energetic național. ”Dar avem 45-50 GW în diverse etape ale lanțului de racordare care deja creează un blocaj artificial și cred că și aici ar trebui intervenit. Există niște niște mecanisme în legislație, dar nu cred că sunt adecvate pentru a rezolva această problemă”, a afirmat Mihaela Nyerges.
Turbinele eoliene s-au înțepenit în autorizații
O altă problemă sunt termenele pentru autorizații. Chiar și investitorii mari riscă să fie scoși din joc pentru că în practică, autorizațiile de construcție nu se eliberează în timp util și avizul tehnic de racordare (ATR) expiră. De pildă, în zona Galați Consiliul Județean a anunțat că nu va mai elibera niciun fel de certificat de urbanism sau autorizație de construire până când nu e avizat planul viitorului aeroport – doar că ATR-urile investitorilor din zonă vor expira până atunci.
”În plus, există foarte multe ATR-uri care deja primesc termene de punere în funcțiune foarte întârziate, cum ar fi 2030”, a adăugat Mihaela Nyerges. ”Nimeni nu dorește să-și pună turbinele pe pe teren în 2025 și să aștepte 2030 ca să le poată pune în în funcțiune”.
Sursa foto: ShutterstockIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Mihaela Nyerges, Nyerges & Partners: Avem 45-50 GW de proiecte care creează un blocaj artificial pe piața regenerabilelor.
