Din păcate, în România nu avem o strategie clară privind hidrogenul, a afirmat managerul Photomate la conferința Govnet ”Romanian Renewable Energy Summit 2023”.. Deși este deseori văzut ca o soluție miraculoasă, hidrogenul verde mai are mult până să devină o alternativă matură. De pildă, trenurile pe hidrogen, pe care România le va introduce în curând, au fost considerate prea costisitoare în Germania.

Ce este hidrogenul verde și ce dezavantaje are

Ce este hidrogenul verde? Este hidrogenul produs prin electroliză, utilizându-se energii regenerabile. Dacă energia este luată din rețea și s-a folosit cărbune pentru producerea ei, nu mai putem spune însă că e ”verde”.

Problema cu hidrogenul verde este că e nevoie de un consum destul de mare de energie pentru a-l produce, la care se adaugă și un consum de apă. Ca urmare, este scump de produs și necesită și investiții semnificative. În plus, este neceară o sursă de energie pentru obținerea sa, iar ca să fie și verde trebuie ca aceasta să fie regenerabilă – un parc solar, o fermă eoliană. Eficiența energetică a hidrogenului verde este practic mai mică decât energia consumată pentru producția lui.

Nu e deci tocmai uluitor faptul că la ora actuală hidrogenul verde reprezintă doar 0,1% din tot hidrogenul produs la nivel global, restul fiind hidrogen gri (obținut din cărbune sau gaze) sau albastru din gaz, doar că în procesul de producție intervin instalații care să capteze dioxidul de carbon).

”Ce facem cu el? Putem să avem pompe pe hidrogen pentru a furniza hidrogen la nivel local sau să transformăm în amoniac. O soluție ar fi integrarea lui în sistemul național de transport al gazelor, s-a testat deja și funcționează. Din păcate, hidrogenul are dezavantajul că are o putere calorică de trei ori mai mică decât gazul natural”, a explicat Adrian Paraschiv. ”Iar cel mai rău lucru pe care poți să-l faci cu un gaz este să îl arzi”.

De ce am folosi hidrogen în loc de metan – adică ”de gaze naturale”? Pentru că poluează mai puțin (sau deloc), în vreme ce metanul este cel mai important gaz cu efect de seră. Teoretic, nu ar trebui să existe niciun impediment tehnic pentru ca prin rețelele de gaze să circule acest hidrogen verde, amestecat cu metanul; practic, este mai complicat, mai ales în condițiile rețelei din România. E.ON România are un proiect în acest sens, cu un mix de menta cu 20% hidrogen, care a fost deja testat chiar și la aragaz.

Hidrogenul, afirmă Adrian Paraschiv, este o soluție pentru tranziția energetică, dar pentru care trebuie să avem și strategia și legislația necesară. Doar în acest mod investitorii vor și către ce să își îndrepte investițiile, pe ce se pot baza.

Strategie națională vs. PNRR

Or din mai, avem chiar și un proiect de Strategie Națională a Hidrogenului. Documentul prevede că până în 2030 ar trebui să avem măcar 2% amestec de hidrogen verde în totalul consumului de gaz natural. Dar același proiect afirmă că ”amestecul de hidrogen în gazele naturale, chiar și la procente scăzute volumetric, nu este o utilizare optimă a hidrogenului, care ar trebui evitată în favoarea unor politici care să asigure livrarea de hidrogen regenerabil către sectoare specifice”. Altfel spus, ar fi mai bine să nu folosim hidrogenul la consumatori casnici, ci mai degrabă în industrie. De pildă, specialilștii spun că o utilizare optimă este în industria siderurgică, deoarece hidrogenul poate genera temperaturi foarte înalte. În plus, estimările specialiștilor arată că pentru consumatorii casnici ar fi mai scump ca să utilizeze hidrogen. Mai concret, se estimează creșteri de la 11% la 33% în factura finală.

În același timp, însă, prin PNRR ne-am asumat adaptarea utilizatorilor finali ai rețelei de gaze la folosirea unui amestec cu hidrogen și chiar o schemă de sprijin pentru cei care vor să cumpere centrale sau boilere ce pot utiliza hidrogen. Un alt exemplu: atunci când s-a trimis draftul de PNRR, în iunie 2021, politicienii aveau în plan ca până în 2030 să construiască în zona Olteniei o infrastructură de distribuție pentru un mix de hidrogen 80% cu gaze 20%. În urma negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană, proiectul a fost schimbat, iar acum se prevede că în regiunea Olteniei se vor construi 1.870 km de rețea. Până în 2026, prin aceasta ar urma să fie transportat un mix de metan și hidrogen în proporție de 80%-20%, iar din 2030, doar hidrogen sau alte gaze regenerabile – de exemplu, biometan.

Sursa foto: Shutterstock