Potrivit documentului, ţara noastră este foarte vulnerabilă la riscurile privind schimbărilor climatice, în special la inundaţii şi secetă. În acelaşi timp, economia României este relativ intensivă, bazată pe cărbune, cu o medie de 2,5 ori mai mare decât cea a Uniunii Europene (UE).

Dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat ne va costa peste 350 de miliarde de dolari

"În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale şi economice şi investiţii eficace susţinute din fonduri publice, private şi europene, România îşi poate creşte nivelul de trai, atingându-şi în acelaşi timp obiectivele climatice", a declarat Marina Wes, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.

Raportul de specialitate notează, totodată, că România este pe cale să îşi atingă obiectivul pentru anul 2030 de reducere a emisiilor cu 55% faţă de nivelul din 1990.

Datele centralizate în analiza Băncii Mondiale arată că ţara noastră şi-a redus, deja, emisiile cu 53%, în perioada 1990 - 2018. "Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050 va necesita acţiuni politice şi finanţare substanţiale şi coordonate. Investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3% din PIB-ul cumulat al ţării, pentru aceeaşi perioadă", se menţionează în raport.

Două treimi din emisii provin din sectorul energetic

În viziunea experţilor, cu peste 70% din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziţia energetică este esenţială. În context, sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport şi producţie, reprezintă 66% din totalul emisiilor înregistrate în România. Acesta este urmat de agricultură (17%) şi industrie (12%).

"Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde şi bazat pe energie electrică regenerabilă nu creşte substanţial nevoile de investiţii. Creşterea eficienţei energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidenţiată ca o investiţie esenţială", se subliniază în documentul citat.

Raportul Băncii Mondiale oferă o cale sugerată către neutralitate climatică până în anul 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ: decarbonizarea sectorului transporturilor, optimizarea utilizării resurselor de apă, precum şi investiţia în capitalul uman şi în competenţe,

În acelaşi timp, raportul remarcă rolul critic al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci şi în finanţarea investiţiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor şi energiei electrice, dar şi că o consolidare a cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanţării private.

"Tranziţia verde va genera oportunităţi fără precedent de creştere, dezvoltare şi tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României şi, potenţial, urcând în lanţurile valorice. Finanţarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă", a apreciat Ary Naim, manager pentru Europa Centrală şi de Sud, Corporaţia Financiară Internaţională.

Sursa foto: Shutterstock