Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) va transforma complet rapoartele de sustenabilitate ale marilor companii, care acum arată mai degrabă a broșuri de marketing, cu poze frumoase. Doar că în curând pozele vor fi înlocuite de tabele, spune Cristina Bălan, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți români în domeniul sustenabilității și membru în Comitetul de Supraveghere al organizației Global Reporting Initiative.
”Pe ce ușă a intrat sustenabilitatea în viața noastră? A intrat cumva pe ușa care trebuie sau a intrat pe ușa de frumos și drăguț? Pentru că, dacă a intrat pe ușa de frumos și drăguț, cred că ușa aia era greșită oricum. Dacă continuă să intre și să iasă pe ușa aceea, poate că ar trebui să o închidem, chiar să o zidim”, afirmă Cristina Bălan, Managing Partner la CSR Boot IQ.
Adio raportărilor ESG cu poze frumoase
Marketingul are rolul său, spune ea, dar abia după ce terminăm partea de sustenabilitate – iar marketingul trebuie să își facă treaba bine, pentru a nu deveni greenwashing. Iar aici presiunea va veni dinspre directiva CSR (CSRD) care va trebui transpusă în legislație până în iunie 2024 - deja Ministerul Finanțelor a pus în transparență decizională ordinul în acest sens care poate fi consultat AICI. Și dacă inițial CSRD nu va presupune sancțiuni, mult mai puțin confortabilă va fi ”directiva greenwashing”, care va veni cu noua politică de amenzi a Comisiei Europene. Mai precis, explică Cristina Bălan, amenda maximă va fi de minim 4% din cifra de afaceri sau minim 2 milioane de euro, în funcție de gravitate abaterii.
XBRL (eXtensible Business Reporting Language), formatul digital în care se vor face raportările, va rezolva problema pozelor și broșurilor de PR prezentate drept raportări CSR. ”Nu vor mai fi poze, vor fi multe tabele”, a afirmat Cristina Bălan, la conferința Green Report ”CSRD după un an”. ”Uitați de poze în rapoartele de sustenabilitate, nu vor mai fi. Viața tuturor o să fie mai ușoară, mai puțin a celor din agenții, care se ocupau de design, layout etc.”, spune ea
Datele ESG ar trebui folosite pentru decizii de business
Chiar și în clipa de față, dacă o companie face raportarea non-financiară doar pentru a bifa o cerință legală, o face degeaba, afirmă consultantul în sustenabilitate. Este un consum de resurse inutil, când de fapt datele respective pot fi folosite din perspectiva business-ului. De aceea ea subliniază că ar trebui să renunțăm să vorbim despre raportare și să începem să vorbim despre colectare de date și de folosirea acestor date în business pentru a lua decizii.
”În clipa în care o să vedem prima amendă din România pentru greenwashing, o să avem un moment de trezire. Nu știu când se va întâmpla și nu doresc nimănui”, spune Cristina Bălan. Ea avertizează asupra faptului că sunt companii dispuse să investească în resursa umană necesară pentru a face aceste raportări corect, dar și companii care consideră că această resursa umană e un cost suplimentar.
În același timp, nevoia de specialiști în domeniu este foarte mare, și nu doar în România. Doar în prima fază a CSRD vor fi afectate 49.000 de companii la nivelul UE, dar efectul va fi mult mai amplu: vor exista standarde și pentru IMM-urile listate pe piețe, dar și pentru cele unde impactul CSRD este indirect – prin raportările companiilor mari pe lanțul valoric.
Companiile din România nu stau deloc bine la raportare ESG
Mai multe studii au arătat că, la nivelul companiilor de la noi, colectarea de date ESG și raportarea lor nu sunt tocmai un punct forte. Astfel, în 2022 PwC România conchidea că pentru majoritatea companiilor listate la BVB, raportarea non-financiară reprezintă o chestiune de conformitate, doar 30% având efectiv un plan de punere în aplicare a obiectivelor ESG și doar 10% o strategie integrată de afaceri și de sustenabilitate. 50% nu utilizau niciun standard de raportare și mai puțin de 6% dintre societățile cotate la bursă declarat că fac audituri privind performanța furnizorilor.
De asemenea, GEM, liderul mondial în analiza transparenței raportărilor ESG, a calculat un indice de transparență ESG la nivelul companiilor din România care ne clasează pe ultimul loc la nivel global. De exemplu, cu o medie de numai 89 de pagini a rapoartelor, business-urile de la noi se află la coada celor zece indici globali studiați în ceea ce privește exhaustivitatea rapoartelor non-financiare. În plus, proporția companiilor care au obținut o auditare externă pentru raportul de sustenabilitate este de 30%, o situație foarte problematică în contextul CSRD.
Sursa foto: ShutterstockIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cristina Bălan, Global Reporting Initiative: Uitați de poze în raportele de sustenabilitate.
