Proiectul de lege despre energia eoliană offshore ajunge în Parlament pentru aprobare

"Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenţei şi rezilienţei energetice a României, fiind, totodată, şi o asumare a ţării noastre în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", se arată într-un comunicat al ME.

Potrivit sursei citate, datele Băncii Mondiale arată că România are un potenţial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă. Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea dezideratelor de tranziţie şi decarbonizare a sistemului energetic, precum şi în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei.

Conform proiectului aprobat joi în Guvern, pentru operaţionalizarea investiţiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune şi activităţile de explorare, construcţie a centralelor electrice eoliene offshore şi exploatare a acestora.

Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ţinând cont de: potenţialul eolian al acestora, posibilităţile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum şi de restricţiile impuse de Planul de amenajare a spaţiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversităţii şi mediului înconjurător.

În baza studiului, până la data de 30 iunie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore şi actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând ca Ministerul Energiei să iniţieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune.

"Astăzi mai facem un pas important înspre îndeplinirea unui nou jalon important din PNRR: crearea unui cadru legal coerent şi previzibil pentru producerea în România a energiei eoliene offshore, un obiectiv al mandatului meu la Ministerul Energiei. Prin producerea de energie eoliană offshore vom creşte independenţa sistemului energetic şi vom asigura o energie mai verde în casele românilor. În ritmul impus de proiectul de lege aprobat astăzi în Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare în procedură de urgenţă, în anul 2032 vom putea avea în Sistemul Energetici Naţional primul MW de energie eoliană produsă în Marea Neagră. Totodată, producerea de energie eoliană offshore ne va permite consolidarea industriei româneşti prin producerea autohtonă de hidrogen verde şi produse cu valoare adăugată bazate pe amoniac verde. Proiectul de lege adoptat astăzi urmează să intre în dezbaterea Parlamentului la începutul lunii februarie, odată cu noua sesiune parlamentară", a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Proiectul de lege aprobat în Guvern s-a aflat în consultare publică în perioada 17 iulie - 1 septembrie 2023, fiind supus ulterior unui proces de însuşire a observaţiilor mediului economic şi societăţii civile, precum şi avizării ministerelor responsabile cu punerea sa în aplicare - Consiliului Economic şi Social, Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Consiliului Legislativ. Au fost obţinute 35 de avize şi puncte de vedere de la toate instituţiile relevante, se mai arată în comunicatul ME.

Burduja: Legea ar putea intra în aplicare din martie

"Proiectul va merge către dezbaterea parlamentară la începutul sesiunii viitoare. Am solicitat procedură de urgenţă. Domnul prim-ministru a fost de acord, aşadar, în 30 de zile după 1 februarie ar trebui să avem legea pentru exploatarea energiei eoliene în Marea Neagră. România este prima ţară de la Marea Neagră care face un astfel de demers şi care va avea acest cadru legislativ. Pentru România înseamnă promovarea energiei verzi, promovarea unei energii sigure în cadrul paradigmei de independenţă energetică la care România aspiră, înseamnă totodată posibilitatea exploatării unui potenţial realmente impresionant în Marea Neagră", a explicat ministrul Energiei.

Burduja a arătat că, potrivit studiilor Băncii Mondiale, "ar putea fi vorba de 76 de gigawaţi în Marea Neagră putere instalată, din care (...) probabil până în 20 de gigawaţi pe platforme fixe".

"Aceste platforme fixe beneficiază de costuri cam cu 30% mai mici decât platformele plutitoare pentru centralele eoliene, Marea Neagră având această caracteristică - o adâncime destul de redusă pentru o distanţă mare faţă de ţărm şi evităm astfel problemele legate de afectarea turismului, aşa cum s-a întâmplat în alte state, inclusiv în Europa şi putem exploata această formă de energie verde", a explicat ministrul.

Conform calendarului, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Energiei va demara un studiu de specialitate în baza căruia se va pregăti procedura de concesiune şi activităţile de explorare, construcţie a centralelor electrice eoliene offshore şi exploatare a acestora.

Astfel vor fi stabilite perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ţinând cont de potenţialul eolian al acestora şi de restricţii.

"Vorbim de investiţii de miliarde de euro când vorbim de energie eoliană offshore", a completat ministrul. El a spus că, în elaborarea acestei legi, specialiştii din Ministerul Energiei s-au consultat inclusiv cu Departamentul de Stat din SUA, dar şi cu alte state europene, precum Olanda.

Ministerul Energiei va fi autoritatea responsabilă de managementul procedurii de concesiune, a precizat Burduja, iar actuala Autoritate competentă de reglementare a operaţiunilor petroliere offshore se va reorganiza şi se va numi Autoritatea competentă de reglementare a operaţiunilor offshore şi va fi responsabilă de acordarea aprobărilor de dezvoltare, echivalentul autorizaţiei de construire.

Potrivit calendarului, a adăugat Sebastian Burduja, în 2032 va fi produs primul megawatt de energie eoliană din Marea Neagră în sistemul energetic naţional.

"Forma adoptată de Guvernul României este una care încurajează investiţiile private şi care va permite României să aibă o energie mai sigură, mai competitivă şi mai verde", a afirmat Sebastian Burduja.