Potrivit raportului ”EU Market Outlook for Solar Power 2023-2027”, realizat de SolarPower Europe, cea mai importantă asociație a sectorului fotovoltaic din UE, România a intrat anul acesta în top 10 piețe de energie solară din Europa. Autorii raportului vorbesc de 2,9 GW instalați în 2023 – la prosumatori și la producători, deși cifrele reale ar putea fi mai mari. În clipa de față avem 1,5 GW la producători, la care s-ar putea adăuga în ultimele zile ale anului cei 155 MW de la Rătești. Cât despre prosumatori, nu e exclus ca aceștia să depășească 1,5 GW la final de an (erau aproape de 1,3 GW la 31 octombrie).

Autorii raportului estimează că până la sfârșitul lui 2027, România va mai instala 8,7 GW noi de energie solară. Ar însemna o creștere de circa 41% pe an, cea mai mare din UE; Bulgaria, pe locul 2, ar avea un ritm de 36%). Dacă aceste cifre vor fi realizate, în 2027 am putea reprezenta 3% din piața de energie solară din Uniune, dominată clar de Germania (24%) și Spania (14%).

Mai mult, estimează experții SolarPower Europe, ne-am atinge obiectivele de energie solară din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice în 2026. Potrivit versiunii actualizate a documentului, ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie ar trebuie să ajungă la 36,2% în 36,2%. Însă țintele din PNIESC sunt relativ modeste, mai ales la prosumatori: 2,5 GW până în 2030, când în realitate vom atinge acest nivel, cel mai probabil, chiar în 2024.

Fotovoltaicele sunt sursa de energie cu cea mai rapidă creștere în România, arată autorii raportului. Ei estimează că, la nivelul anului 2023, 2,5 TWh vor veni din solar (incluzând prosumatorii), adică 5% din producția de electricitate. Piața de fotovoltaice din țara noastră a intrat într-o fază de boom, susține SolarPower Energy, principalele provocări ținând de reglementări și de starea rețelelor de energie. Raportul insistă pe tema limitei de 50 de hectare pentru parcurile solare pe terenuri agricole (deși, din informațiile noastre, dezvoltatorii mari au găsit deja moduri de o evita) și estimează că aceasta ar putea pune în pericol creșterea care, într-un scenariu pesimist, s-ar limita la doar 4,1 GW noi până în 2027.

Însă, comparat cu alte țări, procedurile din România sunt mai simple și mai rapide: timpul mediu de conectare la rețea a unui parc fotovoltaic mare este de un an-un an și jumătate, față de 5-6 ani în Spania, 3-6 ani în Grecia, 4-5 ani în Italia, 4-7 ani în Țările de Jos și până la 8 ani în Austria. Doar Slovacia stă mult mai bine decât noi (3-6 luni). Și la conectarea prosumatorilor suntem mai rapizi decât ni se pare: 1-3 luni, în timp ce în Austria ori Croația se poate ajunge și la un an.

Raportul atrage atenția asupra faptului că obiectivele oficiale sunt destul de modeste – doar 8,3 GW instalați la nivelul lui 2030 (fără prosumatori), ceea ce ar însemna doar 436 W/cap de locuitor, mult sub media UE. Se atrage atenția asupra faptului că am avea nevoie, până la finalul deceniului, de 4 GW de stocare pentru echilibrarea rețelei, dintre care 2 GW în baterii și 1,5 în electrolizoare pentru producția de hidrogen. De asemenea, am avea nevoie de întărirea rețelelor, care sunt principalul obstacol în calea noilor capacități fotovoltaice, dar și de mai multe conexiuni transfrontaliere.

Sursa foto: NOFAR Energy