Sunt vizate electrocasnicele mari, precum mașini de spălat sau frigidere, dar și electronice de mici dimensiuni, cum ar fi telefonul mobil, tableta sau laptopul. Măsură luată și implementată de guvernul austriac este în directă concordanță cu noile dispoziții ale Comisiei Europene, care încurajează astfel trecerea de la o economie de consum la o economie circulară.

Președintele Asociației RESPO DEEE explică de ce acest model ar fi benefic și pentru România, în condițiile în care oamenii și-au dezvoltat obiceiul de a nu mai repara un obiect stricat, ci de a cumpăra produse noi. Acest comportament duce la creșterea cantității de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE).

“Până acum cinci ani nu se vorbea foarte mult despre reparația produselor electrice și electronice, iar această practică trebuie să devină acum o obșnuință pentru că acest cadru legal al UE a fost transpus în legislația română de anul trecut. Problema care se pune este că piesele aftermarket sunt foarte scumpe. O baterie de telefon nouă este de câteva ori mai scumpă cumpărată separat decât integrată în procesul de fabricație al unui telefon nou. Mai mult, timpul de reparație este îndelungat, costurile de manoperă sunt mari, iar toți acești factori cumulați nu încurajează această practică. În acest context, modelul austriac este binevenit. De exemplu, o parte a sumei alocate pentru programul Rabla la electrocasnice ar putea reprezenta vouchere de reparație a electrocasnicelor stricate. Pe lângă beneficiul practic și financiar adus consumatorilor, astfel de norme ar contribui și la construirea unui circuit sustenabil în industria de profil, încurajând și sectorul de service-uri", declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

De ce e mai bine să reparăm decât să aruncăm?

Există numeroase avantaje pe care reparația echipamentelor electronice și electrocasnice le-ar avea, pe termen lung. În primul rând, echipamentele au o durată de viață mai lungă. Dacă un număr din ce în ce mai mare de consumatori ar repara produsul care s-a stricat, în loc să îl arunce, cantitatea de DEEE-uri generate ar fi mai mică.

“Având în vedere noile norme europene, producătorii au început să fabrice produsele electrice și electronice astfel încât ele să fie mai ușor reparabile, dar și să furnizeze spre vânzare piese de schimb. Prin încurajarea reparației se va crea astfel și o piață de produse electronice și electrocasnice second hand. O să asistăm în următorii ani la o schimbare de comportament a consumatorilor, care nu concepeau până acum să cumpere produse electronice second hand. Prin toate aceste măsuri se va reduce considerabil și impactul asupra mediului. Fabricarea unui echipament nou necesită minerit, rafinare și prelucrarea materiilor prime, ceea ce consumă energie și resurse naturale. Prin prelungirea vieții unui echipament, cererea de produse noi scade, ducând la economii de energie și resurse", mai spune Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

DEEE-urile sunt categoria de deșeuri cu cea mai mare rată de creștere la nivel global

Reducerea cantității de DEEE-uri ar fi de dorit, mai ales în condițiile în care anul 2023 s-a încheiat cu un record negativ la nivel mondial în ceea ce privește deșeurile de echipamente electrice și electronice. Omenirea a generat peste 61,3 de milioane de tone de astfel de deșeuri pe parcursul anului trecut, dintre care doar 18% au fost tratate și reciclate în mod corespunzător. Restul de 50,6 milioane de tone au fost fie aruncate la groapa de gunoi, arse sau comercializate ilegal și tratate într-un mod nestandardizat, fie pur și simplu depozitate în gospodării. Aceste deșeuri conțin elemente chimice periculoase pentru mediu și sănătatea oamenilor, dar și elemente care pot fi recuperate și reutilizate pentru producția altor echipamente.

Sursa foto: Shutterstock