Spune-mi din ce județ ești ca să-ți spun ce salariu ai!
- Diferențele salariale dintre județele României continuă să fie semnificative și în 2026. Deși veniturile au crescut la nivel național, ritmul nu este uniform, iar decalajele dintre marile centre economice și județele mai puțin dezvoltate rămân unele ridicate.
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), salariul mediu net la nivel național a ajuns la 5.843 de lei în aprilie 2026, în creștere cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
București, Timiș și Cluj au cele mai mari salarii din țară
Capitala continuă să domine clasamentul salariilor din România. În București, câștigul salarial mediu net depășește 7.600 de lei pe lună, cu aproape 1.800 de lei peste media națională.
Pe următoarele locuri se situează:
- Timiș – peste 6.700 de lei net;
- Cluj – peste 6.700 de lei net;
- Sibiu – peste 6.400 de lei net;
- Ilfov – 6.052 de lei net;
- Argeș – 5.508 lei net;
- Brașov – 5.461 de lei net.
La polul opus se află județele Giurgiu, Suceava, Vrancea, Vaslui, Botoșani și Teleorman, unde salariul mediu net depășește cu puțin pragul de 4.100 de lei lunar.
Diferența dintre București și aceste județe ajunge astfel la aproximativ 3.500 de lei în fiecare lună.
Sibiu, surpriza clasamentului salarial
Dacă Bucureștiul își păstrează poziția tradițională de lider, adevărata surpriză a anului vine din Sibiu.
Conform datelor INS, județul Sibiu este singurul din România unde salariul mediu net a crescut cu peste 10% comparativ cu aprilie 2025. Ritmul de creștere este de aproape trei ori mai mare decât media națională.
După Sibiu, cele mai importante majorări salariale au fost înregistrate în:
- Galați – 7,6%;
- Timiș – 6,7%;
- Mehedinți – 6,5%;
- Ilfov – 6,3%.
Economiștii consultați de Wall-Street explică evoluția salariilor din județele aflate pe creștere prin atragerea de investiții industriale și logistice importante, dar și concurența dintre companii pentru forța de muncă calificată.
„Județele care au reușit să atragă investiții în industrie avansată, servicii tehnologice și logistică sunt cele care înregistrează cele mai rapide creșteri salariale. Angajatorii sunt nevoiți să ofere pachete salariale mai atractive pentru a păstra personalul calificat”, explică specialiștii în economie.
Petrolul și IT-ul oferă cele mai mari salarii
Diferențele nu apar doar între județe, ci și între domeniile de activitate. Cel mai bine plătiți angajați din România sunt cei din extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde salariul mediu net depășește 15.400 de lei pe lună.
Mai mult, în aprilie 2026, veniturile din acest sector au crescut cu peste 40% față de luna precedentă, evoluție explicată de INS prin acordarea unor prime și bonusuri.
Pe locul al doilea se află sectorul IT, unde salariul mediu net trece de 14.200 de lei lunar.
Printre domeniile cu cele mai mari venituri se numără și:
- fondurile private de pensii;
- prelucrarea țițeiului;
- telecomunicațiile;
- tehnologia informației.
În aceste sectoare, salariile medii nete se situează între 12.000 și 13.500 de lei pe lună.
De ce unele domenii plătesc de trei ori mai mult decât altele
Analiștii economici arată că diferențele salariale sunt generate în principal de productivitate, gradul de specializare, dar și valoarea adăugată pe care o generează fiecare sector.
Domeniile tehnologice, energetice sau cele financiare necesită competențe specializate și generează profituri mai mari, ceea ce permite companiilor să ofere salarii superioare.
În schimb, sectoarele unde activitățile sunt mai ușor de automatizat - deja au avut loc și multe restructurări de personal - sau unde există o ofertă mare de forță de muncă rămân sub presiune salarială.
„Companiile investesc mai mult în angajații care generează valoare ridicată și care sunt greu de înlocuit. În schimb, în domeniile cu marje mici de profit, spațiul pentru majorări salariale este limitat”, consideră economiștii.
Acvacultura, hotelurile și restaurantele rămân la coada clasamentului
La celălalt capăt al clasamentului se află acvacultura, serviciile de asistență socială, hotelurile și restaurantele.
Aceste domenii continuă să ofere unele dintre cele mai mici salarii medii nete din economie, situându-se mult sub media națională.
Specialiștii atrag atenția că aceste sectoare sunt afectate de productivitatea redusă, presiunea costurilor și concurența ridicată, ceea ce limitează capacitatea angajatorilor de a crește salariile într-un ritm similar cu cel din industriile tehnologice sau energetice.
Diferențele regionale rămân una dintre marile provocări ale economiei
Datele INS arată că România continuă să se dezvolte în ritmuri diferite de la o regiune la alta.
Este și motivul pentru care marile centre economice - București, Cluj, Timiș și Sibiu - atrag investiții, locuri de muncă bine plătite și specialiști, în timp ce multe județe din Sudul și Estul țării rămân dependente de sectoare cu productivitate redusă și salarii mai mici.
Economiștii estimează că, în următorii ani, diferențele salariale vor continua să existe, însă ritmul investițiilor și dezvoltarea infrastructurii ar putea contribui la reducerea treptată a decalajelor dintre regiuni.
Românii pierd aproape jumătate din salariu prin taxe și contribuții
România are cea mai mare povară pe salarii din Uniunea Europeană, ocupând locul întâi în UE la taxarea pe muncă.
Țara noastră conduce clasamentul țărilor cu cele mai mari taxe pe salariu din Uniunea Europeană. Concret, aproape jumătate dintre venituri ajung la stat sub formă de impozite sau alte contribuții, potrivit datelor Eurostat.
Reamintim că salariul minim brut pe economie crește de la 1 iulie 2026, iar angajații plătiți la acest nivel continuă să beneficieze de facilitatea fiscală care le aduce aproximativ 125 de lei în plus la salariul net.
Experții susțin că majorarea de 275 de lei brut - echivalentă cu 6,8% - va aduce o creștere netă de aproximativ 125 de lei pentru angajați, dar vine la pachet și cu presiuni suplimentare pentru companii.
41,5% din salariul unui angajat merge la stat, în România. Media UE e de 29,1%
Pentru un român singur, fără copii, impozitul pe muncă ajunge la 41,5%, potrivit datelor Eurostat, citate de Euronews Business.
După România, cele mai mari taxe sunt în țări precum Lituania, cu 39 de procente, urmată de Belgia, unde procentul este de 37,6%, cu mult peste media europeană, care este puțin peste 29 de procente.
La polul opus, cele mai mici taxe sunt în țări precum Cipru, unde doar 15% din venitul brut merge către stat. Această țară este urmată de Grecia, cu 17%, dar și de Cehia, cu 21,6%.
