[FOTO] Care sunt secretele noului motor hibrid dezvoltat integral în România. De ce „inima” Daciei Bigster nu este făcută aici

Vezi galeria
12 imagini

În curând, Dacia va demara campania de lansare a lui Bigster în România, iar primele exemplare vor ajunge la clienții care au comandat deja o mașină începând din luna ianuarie. Noul model nu doar că reprezintă intrarea mărcii românești într-un nou segment, ci propune o serie de premiere.

Despre Dacia Bigster am scris, aici pe Wall-Street.ro, încă de la momentul prezentării oficiale, în octombrie anul trecut. Atunci, aflam că mașina va avea un motor nou, care va debuta pe Bigster înainte de a ajunge și pe alte modele ale Grupului Renault. Această situație este o premieră, în condițiile în care, în trecut, Dacia apela la „coșul” cu piese al Renault pentru a-și reduce costurile, în timp ce noile tehnologii erau lansate mai întâi pe modele ce purtau diamantul mărcii franceze.

Recent, în cadrul unei vizite la Mioveni, am aflat și mai multe despre motorul Hybrid 155, cunoscut intern sub denumirea de „HR18”. Acesta vine să înlocuiască mai vechiul „HR16” care a fost primul agregat full-hybrid folosit vreodată de o mașină Dacia, respectiv de Jogger Hybrid. Acesta a intrat în producție în ianuarie 2023, iar de atunci Dacia a investit sume importante pentru a-și hibridiza oferta de motoare.

Astfel, Bigster are doar motoare hibride, fie cu tehnologie mild-hybrid, fie full-hybrid, dar fără vreo alternativă pe motorină. Aceasta mai este disponibilă doar pe piețele din afara Uniunii Europene. În rest, conform oficialilor Horse, satisfacerea noilor norme de poluare (Euro 7) va fi posibilă doar prin hibridizare.

Noul motor full-hybrid de pe Bigster, dezvoltat în România

Componentele motorului „HR12” făcut la Mioveni, în uzina Horse

În România, Horse, compania autonomă care dezvoltă motoare termice pentru Grupul Renault, activează la Mioveni, Titu și București. În timp ce la Mioveni sunt produse, efectiv, motoare și cutii de viteze, la București funcționează centrul de R&D, iar la Titu există un sediu pentru dezvoltarea soluțiilor de software și pentru implementarea altor elemente dezvoltate în cadrul companiei.

Noul motor „HR18” a fost dezvoltat, încă de la etapa de proiectare digitală prin programe 3D, în România, deși nu este fabricat la noi, ci în Turcia (la Bursa) și Spania (la Valladolid). Propulsorul este, la bază, o evoluție a agregatului Hybrid 140.

Acest sistem full-hibrid se compune dintr-un motor termic de 1,8 litri (obținut prin creșterea cursei motorului de 1,6 litri cu injecție directă care compune pachetul Hybrid 140) care împarte cam 40% din componente cu vechiul agregat. Motorul respectă noile norme Euro 7 și funcționează pe ciclu Atkinson, pentru un plus de eficiență.

De unul singur, el dezvoltă 107 cai putere (față de 93 cai putere în cazul propulsorului de 1,6 litri) și 170 Nm, cu 20 Nm mai mult ca până acum. Cu o rată de compresie de 14:1, eficiența noului motor este de 40,5% față de 38,1% în cazul vehciului motor „HR16” (Hybrid 140).

Linia de asamblare a motoarelor

Aportul părții electrice este important: există două motoare electrice (aceleași ca la motorul „HR16”), iar cel principal are 50 de cai putere și poate să învârtă roțile și împinge puterea totală a sistemului la 155 cai putere. El este alimentat de la o baterie de 1,4 kWh care se încarcă prin frânare regenerativă. Vechiul agregat avea o baterie mai mică, de 1,2 kWh.

Bateria este poziționată în podea, deci nu reduce capacitatea portbagajului. În plus, mai există și o unitate starter-generator de 24v care balansează modul în care se livrează puterea și cuplul în timpul schimbărilor de viteză.

De această sarcină se ocupă o cutie automată care are patru trepte în modul termic, respectiv două trepte pentru EV-mode. Conform Dacia, în oraș, Bigster cu motorul Hybrid 155, ar putea circula cam 80% din timp în modul electric, la viteze mici.

Cutia de viteze automată cu pricina se numește DB45 și este optimizată pentru un plus de cuplu față de transmisia DB35 oferită în pereche cu motorul Hybrid 140.

Câte transmisii și motoare sunt produse la Mioveni, în uzina Horse România

Conducerea de la Horse a arătat că, în prezent, nu se ia în calcul producția motorului „HR18” în România, din rațiuni comerciale

Wall-Street.ro a aflat mai multe despre funcționarea uzinei Horse de la Mioveni, unde sunt produse două dintre motoarele care echipează mașini Dacia, dar și alte modele din Grupul Renault.

În prezent, 45% din motoarele si 35% din cutiile de viteze făcute la Mioveni sunt utilizate chiar pe mașinile Dacia făcute local, în timp ce restul producției pleacă la export. De exemplu, uzina de la Bursa, unde se produce noul motor „HR18”, primește componente din România.

În prezent, capacitatea de producție este de 450.000 de motoare pe an și 320.000 de cutii de viteze, dar volumele vor fi ajustate în viitor. La noi sunt făcute motoarele „HR10” și „HR12”, iar uzina nu poate produce și un al treilea agregat, funcționând deja la capacitate maximă, adică 1.650 de motoare pe zi.

Motorul „HR12” este un agregat pe benzină, cu trei cilindri, de 1.2 litri, proiectat pentru a echipa o gamă largă de vehicule. Unitatea are o putere maximă de 96 Kw (130 cai putere) la o turație de 4.500 rpm, cu un cuplu maxim de 230 Nm disponibil încă de la 1.800 rpm. Printre altele, „HR12” echipează Duster III. În schimb, motorul HR10 este cel de 1,0 litri TCe, disponibil și pe GPL (Eco-G 100). Motorul este produs din 2018 și, pe gaz, dezvoltă 100 cai putere și are un cuplu maxim de 170 Nm.

Conform oficialilor Horse România, pe lângă producția de componente, foarte importantă este și turnătoria de aluminiu care produce 90 de tone de aluminiu zilnic, materie primă necesară pentru transmisii și motoare. Un motor este gata la fiecare 45 de secunde, în timp ce o transmisie se completează la fiecare 30 de secunde. Piesele pentru cutii și motoare vin în proporție de 30% de la furnizori locali.

La Mioveni lucrează 2.124 salariați, adică majoritatea forței de muncă angajată de Horse în țara noastră, restul din totalul de 2.702 lucrători fiind localizați la Titu (302 persoane) și la București (278 persoane).