Ivan: Este evident că suntem afectați de scumpirile internaționale la benzină și motorină
„Referitor la situaţia din Strâmtoarea Ormuz, e un subiect extrem de delicat la nivelul miniştrilor Energiei, la nivelul Uniunii Europene, la nivelul relaţiilor directe pe care le am cu Agenţia Mondială a Energiei. Am purtat mai multe discuţii cu preşedintele Agenţiei Mondiale a Energiei, Fatih Birol, pentru a vedea care sunt tendinţele mondiale. În momentul de faţă, România nu se află în situaţia de a nu avea suficienţi combustibili - nici motorină, nici benzină, nici gaze naturale”, a spus Bogdan Ivan.
„Nu suntem în situaţia în care să spunem că depindem în mod direct de importurile care trec prin Strâmtoarea Ormuz, dar este evident că suntem afectaţi de valul internaţional de creştere a preţului barilului de petrol şi a tonei de motorină (...) în ultimele 15 zile o tonă de motorină cu 70%, tona de benzină cu 35%, iar preţul barilului de petrol vedem deja că are un platou în jurul cifrei de 100 dolari, de la 60 de dolari, ceea ce reprezintă o provocare uriaşă. Deja, Agenţia Mondială a Energiei a ieşit cu o infuzie de 400 de milioane de barili în piaţă, mai mult decât dublul cantităţii scoase în piaţă în momentul crizei războiului din Ucraina din 2022, când a scos 183 de milioane de barili în piaţă. Cu această infuzie, tot avem o tendinţă de creştere. E o situaţie extrem de complicată", a menţionat Ivan.
Potrivit oficialului, stocurile de carburant pe care le are România, la ora actuală, se ridică la 2,1 milioane de tone, echivalent petrol, din care peste jumătate sunt în ţară.
„În momentul de faţă, România are aproximativ 2,1 milioane de tone de carburanţi echivalent petrol, în formula în care 56% din aceste stocuri sunt pe teritoriul României, iar diferenţa în afara ei. Ce este extrem de important este legat de declararea situaţiei de criză în acest domeniu, prin care vei putea să ajungi, ca stat, prin decizia ministerului de resort, fie că vorbim în momentul de faţă de piaţa produselor petroliere, să opreşti exporturile temporar din producţia ta internă, cu excepţia solicitărilor din partea NATO”, a spus ministrul Energiei.
„România, astăzi, a prioritizat prin Oil Terminal tot ce înseamnă agenţi economici români, tot ce înseamnă procesare, cu prioritate a solicitărilor lor, tocmai pentru a ne asigura că avem lichiditate în piaţă. Suntem mult mai stabili decât foarte mulţi dintre vecinii noştri. Asta pot să vă spun cu certitudine în momentul de faţă", a afirmat Bogdan Ivan.
Ivan: În această perioadă, populația și companiile au încercat să-și creeze stocuri de carburanți
Oficialul a punctat faptul că, în această perioadă, companiile din România şi populaţia au cumpărat o cantitate de carburanţi de patru ori mai mare pentru crearea de stocuri.
„Suntem în legătură directă cu absolut toţi partenerii noştri comerciali clasici sau noii parteneri comerciali, cu care încercăm să diversificăm la maximum rutele de aprovizionare cu petrol crud şi cu produse petroliere derivate la nivelul ţării noastre. În plus, la nivelul terminalului în care Ministerul Energiei este acţionarul majoritar, am intrat în situaţia în care am schimbat destinaţia mai multor depozite care aveau ca şi obiect de activitate benzina şi petrolul crud înspre motorină, unde este cea mai mare nevoie şi necesitate”, a spus Ivan.
„În primele zece zile de la izbucnirea acestui conflict militar, românii şi companiile din România au cumpărat de patru ori mai mult decât în orice altă perioadă în ultimul an de zile, pentru că au dorit să-şi facă stocuri. Evident că acele stocuri trebuie înlocuite şi din acest punct de vedere avem avantajul unor rute diversificate şi a faptului că nu depindem integral, dar efectul pe orizontală la nivel mondial al creşterii barilului ne afectează", a susţinut ministrul de resort.
În ceea ce priveşte sistemul de termoficare la nivel naţional, Ivan a anunţat că un studiu comandat şi realizat cu Banca Mondială va evalua situaţia în toate cele 27 de municipalităţi, iar concluziile vor fi publicate în luna aprilie a acestui an.
„Am comandat la finalul anului trecut un studiu făcut împreună cu cei mai buni specialişti pe care îi are Banca Mondială la nivel internaţional şi în Europa, prin care am evaluat situaţia termoficării la toate cele 27 de municipalităţi din ţara noastră pentru a vedea unde mai este fezabil să avem sistem centralizat de încălzire, unde avem nevoie să instalăm un anumit tip de centrală”, a explicat ministrul.
„De exemplu la nivelul Bucureştiului, la nivelul Craiovei, unde avem probleme foarte mari cu instalaţii vechi de mai bine de 50 de ani, unde putem să instalăm CAF-uri (Cazane de Apă Fierbinte, n.r.) pentru a optimiza tot ce înseamnă reţeaua de transport şi distribuţia agentului termic. Din acest punct de vedere, undeva în luna aprilie o să avem finalizat acest raport şi vom şti cu exactitate unde trebuie să investim cât şi cum pentru a ne asigura că avem eficienţă", a subliniat Bogdan Ivan.
Demnitarul a adăugat că "dacă o să avem o tendinţă de deconectare în anumite oraşe, evident că nu este eficient şi sustenabil din punct de vedere economic pentru următorii 30 de ani o astfel de investiţie". "Este evident că nu o să vină nici ministerul, nici Uniunea Europeană ca să investească într-un sistem care nu are fiabilitate din punct de vedere economic", a spus Ivan.
Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 a primit, în data de 17 martie, aviz favorabil din partea comisiilor de buget-finanţe din Parlament, cu 36 de voturi "pentru", 11 voturi "împotrivă" şi nicio abţinere.
Potrivit propunerii bugetare, în anul 2026, Ministerul Energiei are o alocare în valoare de 10,181 de miliarde de lei - credite de angajament, în creştere cu 24,06% faţă de execuţia preliminată din 2025, precum şi de 19,716 miliarde de lei - credite bugetare, mai mult cu 268,63%, raportat la perioada de referinţă.
