Odata cu aparitia unui copil, Mugur si sotia sa, Alexandra, au decis sa se mute in alt oras. Au ales Brasovul si s-au gandit sa deschida o afacere pe plan local. S-a gandit la Croitoria de cafea mai degraba ca la ”un produs Google, nu unul Apple”. In sensul in care a vrut sa deschida fara fast si trambite si sa fie un produs de care el personal sa fie incantat si pe baza sfaturilor sa poata fi imbunatatit. ”Ideea de business este bazata pe produs, nu pe reclama si promisiuni, vreau si avem un produs care vorbeste singur, se sustine singur prin aspect, miros si gust. Probele le-am inceput in iunie 2015, cand am prajit prima data cafea, pana la obtinearea autorizatiilor am prefarat sa exersez si sa stapanesc, cat de cat, atat meseria de barista, cat si cea de roaster. Am considerat oportun sa deschid pe 15 august 2015, la ora 08:00; primii clienti au intrat unde va in jurul orei 11:10”, isi amintea Mugur, intr-un interviu acordat anterior wall-street.ro.

A lasat Bucurestiul pentru o "Croitorie de cafea" in Brasov

A lasat Bucurestiul pentru o "Croitorie de cafea" in Brasov

Croitoria de cafea

Cifra de afaceri a cafenelei a atins anul trecut 50.000 de euro, respectiv un profit de 12.000 euro, pe care l-au reinvestit „cent cu cent”. „Alaturi de o linie de credit contractata prin ING Bank Romania, obtinuta simplu dupa un parcurs anevoios si prelungit de circa patru luni pe la mai multe banci, care ba nu finanteaza un imprumut mic, ba finanteaza mai putin decat nevoia, cu toate ca cifrele arata mai mult decat ok, profitul ne-a ajutat sa imbunatatim calitatea produsului prin o materie prima de mai buna calitate si retehnologizarea utilajelor de lucru. Linia de credit ne va ajuta sa pornim importul de materie prima, de cafea verde, in studiul si alegerea originilor potrivite si proaspete suntem acum cu mai multi importatori europeni”, afirma antreprenorul.

Anul acesta, a finalizat echiparea unei noi cafenele langa Biserica Neagra, Brasov, in cazul careia sunt in proces de deschidere. Noua locatie, care se va numi Nola (clopot in limba latina), a presupus, pe hartie, o investitie de 10.000-11.000 euro, care a fost insa „depasita lejer in realitate”.

„Poate va intrebati de ce nu pastram aceleasi idei din pravalia <<mama>>... personal, imi place diversitatea si o consider un factor cheie in educarea simturilor si atingerea obiectivitatii in evaluarea unei cesti de cafea, de aceea imi doresc sa explorez noi orizonturi de gust prin abordari diferite, moderne, noi. Fiind in discutii inca din iarna 2016 pentru un nou coleg in echipa noastra l-am gasit pe Ion, barista in Chisinau, care a venit sa isi schimbe <<tara de trai>> dorind in principal o evolutie in domeniul cafelei de specilitate”, spune Mugur.

Citeste si:

Cafea

Echipa, formata din patru angajati, serveste zilnic in medie 60-100 de clienti. Valoarea medie a unui bon este de 10 lei, suma care creste in cazul in care clientii comanda si cafea proaspat prajita boabe sau rasnita.

Intrebat ce modificari legislative ar dori sa vada pentru ca activitatea pe care o desfasoara sa fie una mai facila, Mugur a raspuns ca „nu ar fi rau sa existe in legislatie definitia si conceptul de cafenea, foarte diferit fata de bar ori restaurant si din punct de vedere financiar si din cel de organizare a fluxului de lucru”. Deocamdata normele si taxele dezavantajeaza operarea unei cafenele cu program exclusiv diurn, fara propuneri alcoolice sau de mese principale, spune antreprenorul.

„De asemenea ar fi un real ajutor si o recunoastere a muncii depuse in acest domeniu introducerea in nomenclatorul muncii a meseriilor de <<barista>> si <<prajitor de cafea>>”, a adaugat Mugur.