Inca din vremea monopolurilor, industria tutunului a fost o sursa sigura de bani, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Astfel, doar anul trecut, cei mai mari trei jucatori de profil au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 mld. euro. In aceste conditii, efectele unui declin abrupt al cererii ar putea avea implicatii serioase asupra economiei locale.
Din populatia activa un procent de 29-30% este reprezentat de fumatori, iar raportul barbati-femei este de 2 la 1, care fluctueaza insa in functie de grupele de varsta, apartenenta la mediul rural sau urban.
De asemenea, se remarca o tendinta de “plafonare” a numarul de fumatori de sex masculin, respectiv o crestere a prevalentei fumatului la femei, in special la adolescente, precizeaza Florin Mihaltan, presedintele SRP. Cauzele sunt multiple: absenta unui program national coerent care sa integreze toate initiativele de control a tabagismului in Romania pe mai multi ani, strategii punctiforme de control a preturilor, lipsa educatiei in scoli dar si la nivel de adult, implicarea mai scazuta a medicilor in consilierea fumatorilor.
Pe de alta parte, explozia preturilor la tigarete in perioada 2009-2010 (peste 50%), determinata de cresterea accizelor, a dus la scaderea pietei legale, dar nu a avut ca efect reducerea semnificativa a consumului, intrucat fumatorii au la dispozitie varianta produselor de contrabanda. De exemplu, in ianuarie 2010 piata neagra a atins nivelul record de 36,2%.
Totodata, o treime dintre romani cheltuiesc in medie intre 100 si 200 de lei lunar pentru tigarete, in timp ce o alta treime cheltuiesc peste 200 de lei.
In plus, un studiu al Bancii Mondiale arata ca la o crestere de pret de 10% consumul se reduce temporar cu 4%, dupa care revine la nivelul de dinainte de scumpire.
In opinia prof. Florin Mihaltan, reflectarea in bani si in bugetul alocat sanatatii ar fi foarte importanta daca s-ar renunta in urmatorii zece ani la fumat.
“Acest lucru s-ar resimti in industrie prin cresterea productiei (in absenta pauzelor de tigara), in agricultura prin alocarea unor suprafete mai mari produselor ceraliere si nu tutunului, in sanatate prin alocarea sumelor actuale de bani inghitite de tratamente costisitoare pentru boli provocate de fumat altor prioritati (in special programe pentru boli cronice necontagioase) si in buzunarul individual in special al pauperului prin trecerea sumelor pentru tigari in contul procurarii de alimente”, spune prof. Mihaltan.
Acesta a oferit exemplul Chinei, care a constat ca pretul platit pentru ingrijirea pacientilor fumatori cu suferinte induse de fumat este dublu fata de cel al castigurilor care provin din taxe si alte impozite impuse producatorilor de tigarete.
In Romania, industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2010, cele mai importante trei companii de profil – British American Tobacco, Japan Tobacco Inc si Philip Morris – au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 mld. euro, reprezentand accize, TVA si alte taxe si impozite. Piata neagra a avut anul trecut un nivel mediu de 27%
“Spre comparatie, acordul Romaniei cu FMI, de tip stand by, intrat in vigoare pe 31 martie, este de 3,6 miliarde de euro”, spune Gilda Lazar, director corporate affairs&communications la JTI Romania.
In cele trei fabrici detinute de BAT, JTI si Philip Morris lucreaza in prezent peste 2.600 de angajati.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
