FT: Romania are nevoie de investitii in productie si servicii

Cotidianul Financial Times scrie ca Romania are nevoie, dupa aderarea la UE de mai multe investitii in productie si servicii destinate exportului pentru a contrabalansa importurile massive. Publicatia britanica remarca totusi ca aceste investitii au inceput sa apara in Romania si da exemplu intrarea pe piata a Ikea si deschiderea centrului global de suport tehnic al Microsoft.

Ikea nu putea sa-si aleaga un loc mai potrivit pentru deschiderea primului magazin din Romania, scrie FT citat de NewsIn. In data de 21 martie, retailerul suedez de mobila va deschide un centru comercial de 26.000 mp in Baneasa, zona de nord a Bucurestiului, una dintre cele mai dinamice si profitabile zone rezidentiale din Romania. Compania a ales sa intre in Romania dupa ce tara a a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2006 moment in care s-au eliminat taxele vamale pentru mobilierul pe care Ikea il va comercializa.

Cel mai important aspect este cresterea economica spectaculoasa, anul trecut aducand o crestere de opt procente. Varujan Vosganian, ministru economiei considera anul 2006 drept "cel mai bun an pe care Romania l-a cunoscut in termeni de performanta economica".

Salariile au inregistrat de asemenea cresteri semnificative in ultimii doi ani, insa aceste majorari salariale nu au reusit sa tina pasul cu cresterea puterii de cumparare. Investitiile straine directe si banii trimisi in tara de romanii care muncesc in strainatate au adus mai mult de 12 miliarde de dolari in economie romaneasca anul trecut, intarind leul in raport cu moneda europeana si ieftinind importurile. De asemenea, creditele casnice s-au triplat in ultimele 24 de luni.

Magazinele retelei Ikea au ridicat anumite probleme pentru economisti, pe masura ce cresterea economica se accelereaza, modelul propus de companie incepe sa se dezechilibreze, pentru ca se bazeaza prea mult pe segmentul rezidential, tendinta care ameninta sa mareasca deficitul de cont curent si sa opreasca sau chiar sa inverseze scaderea inflatiei.

Cu o populatie de peste 22 de milioane de locuitori, Romania este a doua piata ca marime, dupa Polonia, intre noii membrii ai Uniunii Europene, motiv pentru care Ikea are de infruntat o competitie serioasa. Unele dintre cele mai mari investitii greenfield din Romania ultimilor ani sunt cele facute de marii retaileri europeni cum ar fi Selgros, Tengelman, Carrefour sau Auchan.

Din totalul impresionant de noua miliarde de euro, la cat s-a ridicat valoarea totala a investitiilor straine, 15% au fost generate de segmentul de retail. Insa, in loc de mai multe magazine, Romania ar avea nevoie de mai multa tehnologie, de investitii masive in productie si servicii destinate in principal exportului. Fabrici moderne si centre de suport de ultima ora ar fi doar cateva din elementele care pot duce la diminuarea deficitului de cont curent prin contrabalansarea importurilor masive si prin cresterea productivitatii dublata de cresterea salariilor.

Aceste investitii au inceput deja sa apara, un exemplu in acest sens fiind centru global de suport deschis de Microsoft in Romania, dupa o prezenta comerciala de zece ani pe aceasta piata. Personalul acestui centru, care pana la sfarsitul anului va ajunge la 100 de specialisti, va asigura suport tehnic de inalta calificare pentru marii clienti corporatisti ai Microsoft, folosind cele mai sofisticate produse ale gigantului american. De asemenea specialistii romani vor trimite un feedback crucial pentru dezvolattorii de noi produse din cartierul general al Microsoft.

Silviu Hotaran, seful Microsoft pe Europa de Sud-Est a declarat ca investitia nu a fost motivata doar de forta de munca ieftina. "Asa cum petrolul a facut-o inainte, resursele de specialisti inalt calificati pot schimba viitorul Romaniei", a declarat acesta.

In acelasi timp, Juan Jose Fernandez-Ansola, reprezentantul in Romania al Fondului Monetar International a afirmat ca in viitorul apropiat va fi din ce in ce mai urgent pentru Banca Centrala si pentru Guvernul Romaniei sa faca eforturi pentru a diminua cererea prin politici monetare si fiscale adecvate.