Taierea facilitatilor acordate zonelor libere a inceput de la 1 ianuarie 2005, atunci cind impozitul pe profit a fost ridicat de la 5% la 16%. Ramin insa in vigoare scutirile de la plata taxelor vamale, TVA, accizelor pentru marfurile introduse in perimetrul zonelor libere.

Totodata, firmele care isi desfasoara activitatea in cele sase zone libere functionale, Constanta Sud, Galati, Sulina, Giurgiu, Braila si Arad-Curtici, sint exceptate de la plata taxelor vamale dupa indeplinirea formalitatilor de export pentru materialele si accesoriile romanesti introduse in zonele libere si destinate altor state. La 1 ianuarie 2011 toate acestea vor fi eliminate, iar denumirea de „zona libera“ va disparea. Perioada de mentinere a facilitatilor pina in 2011 a fost convenita cu Uniunea Europeana.

In UE, doar la periferie

Conceptul de zona libera nu se potriveste cu conceptele din Uniunea Europeana, spune negociatorul-sef cu UE, Leonard Orban. Desi exista astfel de zone in spatiul comunitar, ele sint plasate in afara Europei, de regula in insule ce sint parti integrante ale teritoriului unuia dintre statele membre ale Uniunii. Orban afirma ca la baza plasarii lor la marginea UE stau argumente de ordin social. In lume, in prezent, functioneaza aproximativ 500 de zone libere.

Ratiunea infiintarii acestor zone este aceea de atragere de capital strain in Romania. In acest sens au fost infiintate mai multe zone libere care sa ofere facilitati de ordin legislativ cit si avantajele unor amplasamente in imediata apropiere a cailor de navigatie maritima, fluviala sau aeriana. Faptul ca firmele care functioneaza aici se bucura de numeroase facilitati a facut ca zonele libere sa fie luate drept paradisuri fiscale.

Mostenire grea

Desi stiu care va fi soarta in 2011, conducerile celor sase zone nu se gindesc decit la viitorul apropiat. De exemplu, noul director al Zonei Libere Galati, Angela Ivan, ne-a spus ca facilitatile care inca mai exista nu mai sint relevante. „Facilitatile au disparut inca de la 1 ianuarie 2005. Avantajul este ca guvernul subventioneaza jumatate din valoarea importului“, spune Angela Ivan. Ca sa intareasca teza ca situatia nu mai este roza, aceasta a spus ca orice agent economic trebuie sa plateasca licenta de functionare, iar intrarea in spatiul zonei libere se face printr-un permis care, la rindul sau, costa. „De la Consiliul Judetean am primit imensa suma de 100 de milioane de lei. Nu am apa, depozite, infrastructura“, ne-a declarat proaspatul director. In aceste conditii, incercarea conducerii de la Galati de a atrage investori este o intreprindere anevoioasa.

Citeste si:

„Dorim sa-i convingem pe cei de la Lukoil sa concesioneze terenuri. A venit senatorul Carol Dina si a concesionat doua. Speram sa vina si chinezii“, spune Angela Ivan. Alaturi, la Braila, marile probleme sint legate de executia unor constructii destinate depozitarii, intrucit exista intirzieri cu proiectarea lor. De altfel, conducerea Zonei Libere Braila a avut recent ocazia sa se plinga de aceste intirzieri insasi premierului Calin Popescu Tariceanu, aflat in vizita in Galati si Braila.

Firme multe, facilitati pe duca

„La Giurgiu se concentreaza cel mai mare numar de firme dintre toate zonele libere. Sint peste 300“, ne-a spus directorul comercial de aici, Camelia Popa. Anul 2011 nu reprezinta nici la Giurgiu o chestiune de care sa se vorbeasca acum. Supararea cea mare vine de la faptul ca facilitatile au inceput sa dispara. „De la 1 ianuarie s-a renuntat la cota redusa de impozit de 5%. Acum este 16%. Ne-au mai ramas numai scutirile la TVA si accize“, a spus Camelia Popa care a tinut sa precizeze ca, desi marfurile sint introduse si prelucrate fara taxe, la iesirea din perimetrul zonei sint supuse regimului fiscal normal.

Singura zona libera aflata in vestul tarii este cea de la Arad-Curtici. Manuela Todoran, seful serviciului Concesiuni, marketing si relatii publice, spune ca pozitionarea geografica constituie un avantaj, fapt demonstrat, adauga acesta, din interesul investitorilor straini. Nici aici nu se stie ce se va intimpla dupa 2011. „In prezent se poarta discutii in legatura cu viitorul“, a afirmat Mihaela Todoran.

Investitii si ajutoare de stat

Recent, Consiliul Concurentei a incheiat monitorizarea ajutoarelor de stat pe care firmele ce isi desfasoara activitatea in zonele libere le-au primit. Principalele facilitati de care au beneficiat operatorii din aceste zone au constat fie in scutirea totala, fie in reducerea de la plata a impozitului pe profit. Ca urmare a monitorizarii, Consiliul a constatat ca cinci agenti economici au realizat investitii de peste 1 milion de dolari inainte de 1 iulie 2002 si, in consecinta, puteau beneficia de ajutoare de stat sub forma scutirii totale de la plata impozitului pe profit. Dintre acestia doar trei agenti economici au beneficiat de scutire totala, in perioada 2003-2004, din care o societate a depasit nivelul maxim admis al intensitatii ajutorului de stat si, ca urmare, nu va mai beneficia de ajutor de stat. Celelalte doua societati, desi au realizat investitii mai mari de 1 milion de dolari, nu au beneficiat de scutire de la plata impozitului pe profit intrucit au inregistrat pierderi. Ajutoarele de stat acordate pentru perioada 2003-2004 agentilor economici cu activitate in zonele libere au o valoare totala de 585 de miliarde de lei.

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Concurentei, 111 agenti economici au incheiat contracte de concesiune sau inchiriere cu administratiile zonelor pe perioade intre 10 si 50 de ani. Valoarea totala a investitiilor realizate de agentii economici se ridica la 2.243 de miliarde de lei. De asemenea, firmele care au desfasurat activitati in zonele libere au realizat investitii si in infrastructura, in valoare totala de 14,5 miliarde de lei. In momentul incetarii contractelor de concesiune incheiate, investitiile in infrastructura vor ramine in patrimoniul statului.