Transelectrica a primit pana la data limita trei scrisori de intentie din partea investitorilor interesati sa cofinanteze studiul de fezabilitate pentru constructia cablului submarin Romania-Turcia, a declarat pentru NewsIn, directorul general al companiei, Stelian Gal. "Cei trei investitori interesati de cofinantarea cablului submarin sunt Akfen Holding Co.Inc. Turcia, Unit Investment Bv Turcia si Statkraft Group Norvegia. Pana saptamana viitoare vom face o analiza si vom alege un investitor din cei trei", a spus Gal.

Directorul general al companiei nationale de transport electricitate a adaugat ca investitorul selectat va fi supus si aprobarii partii turce, adica societatii similare Transelectrica din Turcia, TEIAS. intrebat care este castigul pe care il va avea din acest proiect compania ce va fi selectata sa finanteze cu aproximativ 375.000 de euro realizarea studiului de fezabilitate pentru cablul submarin de transport electricitate Romania-Turcia, Gal a raspuns ca "in primul rand, accesul la acest proiect si la informatiile aferente este cel mai important castig". Responsabilul Transelectrica a mai aratat ca studiul de fezabilitate va stabili si modul de recompensare a investitorului respectiv.

La finele lunii aprilie, compania nationala de transport energie electrica din Romania a anuntat ca asteapta, pana pe 14 mai, scrisori de intentie din partea investitorilor care doresc sa asigure un sfert din fondurile necesare studiului de fezabilitate al cablului submarin Romania – Turcia. Potrivit Transelectrica, costurile studiului de fezabilitate pentru cablul submarin sunt estimate la 1,5 milioane euro.

Jumatate din totalul cheltuielilor va fi asigurata printr-un grant acordat de Guvernul suedez, solicitat de Transelectrica in aprilie si care urmeaza sa fie aprobat pana in luna iulie a acestui an. Cealalta jumatate va fi suportata de catre Transelectrica si de partenerul privat - investitorul selectat, in mod egal, fiecare acoperind cate un sfert din costurile totale ale studiului. Transportatorul de electricitate din Turcia, TEIAS, va fi consultantul tehnic pentru realizarea studiului de fezabilitate.

In urma cu aproximativ trei saptamani, Stelian Gal declara ca studiul de fezabilitate ar putea demara in luna mai, urmand sa fie finalizat peste aproximativ un an. La finele lunii decembrie 2006, Transelectrica si Teias au semnat un document de pozitie, prin care stabileau realizarea in comun a unui studiu de sistem privind construirea cablului submarin dintre cele doua tari. Studiul de oportunitate efectuat de cele doua companii cuprinde sase scenarii prin care cele doua tari se pot, pe de o parte, aproviziona cu electricitate si, pe de alta, pot livra energie in Europa de Sud-Est.

Citeste si:

Prin cablul subteran ce va uni Romania de Turcia se va putea transporta energie electrica intre Rusia, Ucraina, Moldova, Romania si Turcia. Alte variante cuprind transportul de electricitate intre Turcia, Romania, Polonia, Serbia si Ungaria. Potrivit lui Gal, studiul de fezabilitate urmeaza sa stabileasca si alte posibilitati de trasport al energiei intre statele europene.

Dupa finalizarea studiului de fezabilitate asupra cablului submarin, Romania si Turcia vor da un anunt international de atragere a investitorilor interesati de acest proiect. Costurile de constructie a cablului sunt estimate la 400 milioane de euro, fiecarei tari revenindu-i constructia statiei de conversie de pe teritoriul sau si a portiunii de cablu ce va tranzita platforma continentala.

Finantarea proiectului ar urma sa fie asigurata prin credite cu garantii guvernamentale, fonduri structurale acordate de Uniunea Europeana si imprumuturi bancare. Sistemele energetice din cele doua state vor fi interconectate prin statiile de la Constanta si Pasakoy, iar capacitatea de transport va fi de 600 MW. Proiectul a fost initiat in baza unui memorandum de intelegere incheiat intre autoritatile celor doua state in aprilie 2004. intregul proiect ar trebui sa fie finalizat in 2009.

Compania Transelectrica Bucuresti, listata la BVB, a afisat luni un profit net de 42,43 milioane lei (12,6 milioane euro), peste asteptarile companiei, care mizase pe un profit net de 25 milioane lei in primele trei luni.