Aprecierea leului, determinata de reducerea interventiilor BNR pe piata valutara, a provocat exportatorilor romani pierderi de circa un miliard de euro, potrivit Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). La 3 luni de la lasarea libera a cursului de schimb, firmele cu activitati de export au mari probleme, ce pot conduce la intrarea in somaj a 25% din forta de munca a Romaniei, sustine ANEIR. "Prin retragerea BNR de pe piata valutara, exportul a ramas la mana ruletei cursului de schimb. Compasiunea manifestata de reprezentantii BNR nu poate salva de la faliment multe dintre firmele exportatoare si nici pe cei un milion de angajati care isi pot pierde locurile de munca", ne-a declarat Mihai Ionescu, secretar general al ANEIR. In plus, activitatea exportatorilor a fost afectata si de dobanzile ridicate la creditele practicate de banci. In replica la reprosurile aduse de ANEIR, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, ne-a declarat: "Suma de un miliard de euro, avansata de ANEIR, este calculata "dupa ureche". Este cunoscut faptul ca exporturile incorporeaza foarte multe materii prime din import care s-au ieftinit". ANEIR sustine ca salvarea exportatorilor poate veni din partea BNR, care ar putea sa intervina printr-o "masura-soc" pe piata dobanzilor, sau de la Guvern, prin acordarea de compensatii fiscale pentru investitiile in competitivitate. Problemele ridicate de exportatori nu ii impresioneaza insa pe reprezentantii BNR, care reamintesc faptul ca exportatorii au fost avertizati inca din 2002 ca banca centrala va inceta sa subventioneze exporturile prin curs. "Iata ca momentul crucial a venit in toamna lui 2004", a punctat Vasilescu. De aceeasi parere cu oficialii BNR sunt si economistii de la Grupul de Economie Aplicata, care au realizat un studiu, din care reiese ca peste jumatate din firmele afectate negativ de scaderea cursului, printre care se numara si exportatori, au apelat la surse alternative de crestere a competitivitatii externe, in special prin reducerea marjelor de profit. Cu alte cuvinte, in cele mai multe cazuri, nu este vorba de pierderi, ci doar de profituri mai mici fata de cele inregistrate atunci cand euro era tinut in mod artificial la 41.000 de lei.