Comportamentul de haiduc al statului, care ia de la bogati si da la saraci, a inceput sa-i nemultumeasca pe unii. Nu avem, insa, nici un motiv sa speram ca aceasta situatie se va schimba prea curând. Pâna cel mai târziu in martie, Primaria Clujului va emite o noua serie de obligatiuni municipale. "Avem nevoie de acesti bani cat mai repede, pentru lucrari de renovare si reparatii la toate scolile si gradinitele. Acestea pot fi efectuate numai intre lunile iulie si septembrie. De asemenea, tot aici intra si lucrarile la fantana arteziana din Piata Avram Iancu", explica viceprimarul Adrian Popa. Desi este in topul celor mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu circa 13.000 de miliarde de lei in 2004, judetul Cluj nu primeste inapoi decât putin peste 5.000 de miliarde. Si nu este singurul in aceasta situatie.

Pe primul loc se situeaza, de departe, Bucurestiul – unde se colecteaza peste 50% din taxa pe valoare adaugata si impozitul pe profit la nivel national, precum si o buna parte a celorlalte taxe si impozite care ajung la bugetul de stat – care primeste inapoi sub o zecime din contributie.

Dar si alte orase mari au exact aceleasi probleme. În 2004, contribuabilii din judetul Brasov au virat in conturile bugetului de stat circa 10.000 de miliarde de lei, 85% provenind din municipiul Brasov. Doar putin peste jumatate din aceasta suma s-a intors in zona. "Avem un buget mic, dar speram sa ne descurcam si in aceste conditii. Avem insa incredere ca Guvernul va tine cont de necesitatile judetului si va suplimenta sumele la proxima rectificare bugetara", spune Aristotel Cancescu, presedintele Consiliului Judetean. Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, si-a exprimat, de câte ori a avut ocazia, nemultumirea pentru faptul ca sumele acordate din bugetul de stat orasului sunt mult mai mici decât cele colectate. În Timisoara, se strâng peste 12.000 de miliarde de lei, iar orasul primeste inapoi 3.345 de miliarde. La nivelul judetului, situatia este putin mai buna: 8.500 de miliarde de lei vin de la bugetul de stat in contul celor 13.000 de miliarde de lei colectate. De fapt, doar in Timisoara si Lugoj se colecteaza mai multi bani decât se consuma. "Este o situatie care persista de ani de zile, si de fiecare data am atras atentia ca nu este normal si ca trebuie sa discutam de descentralizare. Banii care se produc in Timis trebuie sa ramâna aici, cu plata unei cote mai mici pentru bugetul de stat”, declara Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis. Nu numai localitatile mari au nemultumiri de acest gen.

Exista si orasele prospere care primesc mult mai putini bani decât dau la bugetul de stat, dar chiar si comune in aceasta situatie. Nu toate cazurile sunt, insa, nefericite. De exemplu, numai veniturile proprii din impozite si taxe ale comunei doljene Isalnita depasesc bugetul propriu cumulat al altor patru orase din judet. Asezata lânga Craiova, pe teritoriul comunei se afla combinatul chimic Doljchim, termocentrale Craiova, precum si alte companii importante, care aduc anual fonduri substantiale in visteria primariei. Autoritatile nu stiu ce sa mai faca cu banii: s-au asfaltat toate drumurile, inclusiv ulitele care duc pe câmp, s-au introdus gaze, se lucreaza la alimentarea cu apa, iar de la anul este programata o investitie de peste 200 de miliarde de lei pentru canalizarea comunei.

De cealalta parte se gasesc zonele cu deficit, care primesc de la bugetul de stat mai mult decât platesc. Pe lânga nume "consacrate”, ca Vaslui, Calarasi, Botosani sau Olt, Iasiul, al doilea judet ca marime din tara, a terminat anul 2004 aproape de deficit. Finantistii locali dau vina pe cheltuielile foarte mari. "La Iasi exista universitati, baze militare, spitale si alte institutii care deservesc intreaga zona a Moldovei. În aceste conditii, cheltuielile legate de functionarea acestora se inregistreaza ca fiind la Iasi, dar sunt de fapt cheltuieli regionale”, a subliniat directorul Finantelor Publice Iasi, Victorel Lupu.

Discrepantele cele mai mari nu sunt, pâna la urma, intre judete. "În mai fiecare caz exista o diferenta uriasa intre municipiul-resedinta si restul localitatilor. În Vâlcea, de exemplu, Râmnicu-Vâlcea asigura mai mult de 80% din veniturile bugetare ale judetului, iar in cazul Brailei ponderea e de peste 90%”, explica Victor Giosan, expert al Institutului pentru Politici Publice (IPP). Exista sute de localitati, indiferent de regiune, unde o buna parte a populatiei traieste din ajutorul social. Comuna ieseana Fântânele, de pilda, are venituri proprii anuale de 28 de milioane de lei, iar primariile mai multor orase din sudul si estul tarii au fost, anul trecut, la un pas de faliment. Întrebarea care se pune este ce se va intâmpla in cazul unei reale descentralizari financiare.

Pentru zonele prospere, problemele actuale ar deveni deodata usor de rezolvat. Pentru cele sarace, insa, criza de azi s-ar transforma in colaps. "Regiunile bogate trebuie sa constientizeze ca rezolvarea a numeroase probleme locale a fost preluata la centru. Suntem pentru descentralizare, insa trebuie sa intelegem cu totii ca asistam la un efort de restructurare la nivel national”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Si Victor Giosan afirma ca, pe termen scurt, solutia redistribuirii este singura viabila. "Pe termen mediu si lung, trebuie sa se mizeze pe dezvoltarea economica, mai ales in mediul rural, care este o adevarata gaura neagra din punct de vedere economic si fiscal. Nu putem sa ajungem sa avem enclave bogate pe care sa le pazim cu arme de locuitorii din zonele sarace”, spune el.

CÂT DAU SI CÂT PRIMESC DE LA BUGET JUDETELE

Judetele cu cel mai mare deficit(mii de miliarde lei)
Olt 1.402
Vaslui 1.021
Botosani 962
Vâlcea 960
Neamt 840
Calarasi 591
• Cel mai mult contribuie la veniturile publice Capitala. Aici locuiesc si muncesc aproximativ 10% din români. Ei asigura, prin taxele si impozitele platite, aproape doua treimi din bugetul de stat.
• Pe urmatoarele locuri se situeaza Constanta, care finanteaza circa 15% din bugetul de stat, urmata, la mare distanta, de Prahova, Bacau, Bihor, Timis (14.000 mld. lei), Cluj (14.000 mld. lei), Sibiu (13.500 mld. lei), Brasov (10.000 mld. lei) si Arad (9.500 mld. lei).
• La polul opus se afla judetele care nu strâng nici macar banii necesari functionarii administratiei locale. Cel mai rau stau, in ordine, Olt, Vaslui, Botosani, Vâlcea, Neamt si Calarasi, urmate de Teleorman, Ialomita, Caras-Severin si Maramures.

Cand banii vin cu taraita, edilii dau dovada de inventivitate

Din cauza echilibrarilor bugetare, localitatile bogate apeleaza la tot felul de subterfugii pentru a-si suplimenta veniturile
Nu e usor sa urmaresti circuitul taxelor si impozitelor intre diversele institutii. Dar si mai greu este sa faci rost de lichiditati, atunci cand cele alocate de la centru nu sunt suficiente. Cand este vorba sa stranga bani din taxe si impozite, statul incearca sa para impartial. Cand este vorba sa-i cheltuiasca, in scena intra calcule mai mult sau mai putin complexe si criterii mai mult sau mai putin subiective. Mecanismul de distributie catre unitatile teritorial-administrative e complicat si, de obicei, putini sunt cei multumiti cu suma alocata. În esenta, am putea spune ca exista trei trepte bugetare.

Citeste si:

La primul nivel se afla bugetul de stat, care incaseaza total impozitul pe profit, accizele, taxele vamale si alte taxe si, partial, impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata. De aici, banii pleaca spre administratia publica centrala, finantand, in totalitate sau in parte, domenii dintre cele mai diverse (armata, politia, transporturile, educatia, cultura, sanatatea etc.) si spre administratiile locale.

Al doilea nivel este cel judetean, care functioneaza mai mult ca o interfata intre bugetul de stat si bugetele localitatilor. Acesta administreaza 10% din impozitul pe venit incasat in judet, alte 17 procente din acesta fiind utilizat pentru echilibrarea bugetelor locale (ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului). Judetele primesc si sume defalcate din TVA si impozitul pe venit, din care pastreaza 25%, restul repartizandu-l localitatilor.

La ultimul nivel se afla bugetele comunelor, oraselor si municipiilor. Acestea pastreaza banii colectati din taxele si impozitele locale, cum ar fi cele pe cladiri, terenuri, mijloace de transport, spectacole sau unitati de cazare, precum si veniturile administratiei locale. În plus, ele primesc automat si 36% din impozitul pe venit, precum si diverse sume de la bugetul judetului, in functie de impozitul pe venit colectat pe cap de locuitor, populatie, suprafata si alte criterii specifice. Localitatile sarace sunt obligate, evident, sa accepte cu stoicism ceea ce li se repartizeaza de la centru.

Cele mai bogate au gasit insa diverse metode de a spori veniturile. La Cluj, de exemplu, pe langa obligatiunile muncipale, edilii spera sa obtina 750 de miliarde de lei din vanzarea spatiilor comerciale. Doar ca din cele 550 de spatii detinute, doar 300 sunt libere de sarcini, dupa cum estimeaza viceprimarul Adrian Popa. Iar unele sunt revendicate de fostii proprietari, procesele putand dura cativa ani buni. Si in Timisoara s-au emis obligatiuni. În plus, vanzarea spatiilor comerciale a adus deja bugetului local peste 200 de miliarde de lei. Dar adevaratul fenomen este la Sibiu, unde bugetul a crescut de trei ori in termeni reali in cinci ani. Pe langa veniturile proprii, banii au venit din imprumuturi rambursabile si nerambursabile, obtinute prin programe europene si de la banci europene. La Constanta, primarul Radu Mazare a starnit controverse decizand cheltuirea a 13 milioane de euro numai anul acesta pentru refacerea infrastructurii rutiere. În plus, el a introdus si mult disputatele bariere de la intrarea in Mamaia, scopul declarat fiind adunarea de fonduri suplimentare la buget.

Taxe speciale au introdus si edilii bucuresteni, pentru transportul de marfa. Dar la inventivitate au fost depasiti de departe de un primar din judetul Sibiu, care a pus o taxa pe Transfagarasan, desi acesta e drum national, si de fostii sau actualii edili din Onesti (taxa pe alegerea invatatorului), Falticeni (taxa pe urs) ori Dumbravesti (taxa pe apa din fantana).

SURSE ALTERNATIVE DE FINANTARE

• Programele preaderare ale Uniunii Europene. ISPA, PHARE sau SAPARD (in cazul comunitatilor rurale) furnizeaza anual sute de milioane de euro nerambursabili.
• O primarie care prezinta incredere (are un buget suficient, nu are datorii prea mari, nu a fost implicata in scandaluri financiare) poate emite cu succes obligatiuni municipale.
• Creditele de pe piata interna sunt destul de rare, dar mai multe banci au dat semnale ca sunt interesate sa imprumute administratia locala.
• Împrumuturile externe, in general de la BEI si BERD (avantajul celor doua banci este ca dobanda este mai mica decat pe piata), sunt din ce in ce mai raspandite, mai ales la nivelul marilor orase.
• Vanzarea, concesionarea, inchirierea unor active sau implicarea in diverse activitati (servicii si chiar productie).

CRITERIUL POLITIC CÂNTARESTE CEL MAI GREU

Pentru un privitor neavizat, modul de alocare a fondurilor de la centru poate parea destul de eficient intr-o tara cu diferente economice din ce in ce mai mari intre localitati si regiuni. Doar ca, in timpul tuturor guvernarilor de pana acum, dar cu precadere in ultimii patru ani, teoria distributiei echilibrate, bazata pe tot soiul de criterii si formule, a fost deseori contrazisa de practica. Unul dintre cazurile celebre este cel al Fondului Special al Drumurilor. Desi cei 35% care se aloca judetelor si municipiilor se distribuie in functie de lungimea si starea retelei de drumuri si de traficul de pe aceasta, intre 2001 si 2003, criteriul politic a fost cel luat in calcul in realitate. Astfel, cei mai multi bani i-au primit, in ordine, judetele Bacau, Ilfov, Vrancea, Gorj, Constanta, Botosani, Dambovita, Arges, Vaslui si Teleorman – toate fiefuri ale PSD.De cealalta parte, judetele si localitatile cu administratie PNL, PD, PRM sau PNTCD s-au trezit ca banii primiti sunt cu mult sub necesitati. Si nu numai in cazul drumurilor. În 2003, primarii din Timisoara, Cluj, Brasov, Deva, Giurgiu si Bucuresti au protestat in mod public impotriva discriminarilor financiare care-i facusera sa stopeze aproape orice investitie in dezvoltarea si modernizarea oraselor. Dar nimic nu s-a schimbat si, chiar si in toamna lui 2004, prin Legea bugetului pe 2005, au fost favorizate judetele PSD, in timp ce cele ce sustineau in mai mare masura opozitia au primit sume mai mici, uneori chiar ridicole in comparatie cu populatia, necesitatile si, nu in ultimul rand, contributiile la bugetul central.

Alti alesi, cu mai putina influenta, au fost fie nevoiti, fie sa accepte ca fondurile alocate nu le ajung nici pentru cheltuielile curente, fie sa-si schimbe orientarea politica, pentru a intra in gratiile celor care aveau painea si cutitul. Astfel, daca in 2000 avea 1.050 de primari, in 2004 PSD ajunsese sa detina peste 2.000 de edili si peste 80% din cei din mediul rural.Problema care se pune acum este daca schimbarea de guvern va schimba si practicile mai sus pomenite. Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), crede ca ne vom mai intalni cu situatii de acest gen si in urmatorii ani. "Procedurile acestea nu au fost inventate de PSD. PSD doar a impins la extrem anumite defecte structurale traditionale ale societatii romanesti”, explica el. Ionita mai spune ca, desi constitutional nu are prea multe atributii si, conform legii, de la 1 ianuarie 2006 ar trebui sa fie depolitizata, functia de prefect inca exercita o influenta foarte mare in teritoriu. "Sa speram ca, incet-incet, distanta dintre teorie si practica se va micsora. O cale ar fi transparenta institutiilor”, adauga el.