Wall-Street.ro: Cand vor creste sumele alocate economiei reale in detrimentul celor care finanteaza Statul?

Cornelia Coman: Acest aspect depinde foarte mult de cadrul legislativ. In prezent, legislatia privind limitele investitionale permise fondurilor de pensii, impreuna cu cele privind incadrarea in clase de risc si nu in ultimul rand garantiile puternice pe care fondurile de pensii trebuie sa le furnizeze participantilor duc la o alocare extrem de conservatoare, cu plasamente de circa 60% in titluri de stat si doar circa 15% in actiuni, dintre care majoritatea la companii romanesti. Situatia se va schimba cu siguranta pe viitor, dar gradual si prudent, odata cu evolutia legislatiei, ca si cu dezvoltarea pietei locale de capital.

Credem in potentialul economiei locale si ne dorim sa investim in economia romaneasca.
Din pacate, stadiul incipient de dezvoltare a pietei de capital din Romania face dificila absorbtia sumelor disponibile pentru investit, intre altii, de fondurile de pensii private. Mai mult, reprezentarea economiei romanesti pe Bursa este inca foarte slaba, existand numeroase sectoare importante de activitate a caror reprezentare este inexistenta.

Pentru cele mai multe sectoare, lichiditatea este foarte scazuta, fiind dificila acoperirea acestora prin intermediul Bursei. Din acest motiv, suntem nevoiti, pentru a proteja si spori contributiile participantilor nostri, sa construim o parte din expunere pe pietele din regiune.

Wall-Street.ro: Cum s-a schimbat strategia de investitii a administratorilor de fonduri in ultima vreme?

Cornelia Coman: Strategia macro a fondurilor de pensii prevede valorificarea oportunitatilor de piata in conditii cat mai reduse de risc pentru participanti si maximizarea rezultatelor pe un orizont mediu si lung de timp. Mai degraba, abordarea tactica a plasamentelor investitionale a cunoscut fluctuatii in ultima perioada, aceasta fiind determinata de conditiile de piata.

In ultimul an s-a remarcat o tendinta clara de crestere a alocarilor pe actiuni, mai ales la companii listate la Bursa de la Bucuresti, cu o reducere proportionala a detinerilor de instrumente cu venit fix. In prezent insa, in conditiile in care pietele sunt iarasi pesimiste, investitiile in actiuni pare ca s-au stabilizat, pentru a ajuta la indeplinirea obiectivului fondurilor de pensii de a conserva castigurile de pana acum si a sta in expectativa pentru valorificarea oportuntatilor viitoare.

Pe viitor, alocarea investitionala va depinde, ca si pana acum, atat de legislatie, cat si de conditiile economice. Este dificil de estimat cum vor arata portofoliile peste 5-10 ani, dar banii participantilor vor continua sa fie administrati la fel de eficient ca si pana acum.

Wall-Street.ro: Care sunt factorii care au determinat succesul sistemului de pensii private?

Chiar daca 3 ani reprezinta o perioada relativ scurta pentru a judeca performanta investitionala a fondurilor de pensii, rezultatele capata relevanta daca le punem in context: pe fundalul celei mai severe crize economice si financiare globale din ultimii 75 de ani, fondurile de pensii private din Romania au obtinut randamente pozitive semnificative.

Acest succes a fost determinat de mai multi factori printre care, cred eu, cel mai important tine de profesionalismul managerilor de investitii, care au reusit sa ofere participantilor performanta, chiar si in conditiile unui volum redus de active (la debutul sistemului), a unei prudente sporite si a unor strategii conservatoare necesare in conditiile actuale de piata.

Citeste si:

Apoi, experienta si know-how-ul de care beneficiaza administratorii gratie apartenentei la grupuri internationale solide au facut diferenta. Nu in ultimul rand, cadrul legislativ si faptul ca in momentul de debut al crizei financiare internationale fondurile de pensii private din Romania erau inca mici (aflandu-se la inceput) au facut ca acestea sa inregistreze randamente investitionale superioare celor din sisteme cu o functionare mai indelungata.

Wall-Street.ro: Cat de utila si relevanta este informarea in detaliu a participantilor asupra structurii portofoliului de investitii?

Publicarea detaliata a portofoliilor investitionale este de natura sa contribuie la cresterea increderii si educatiei participantilor la fondurile de pensii, atat timp cat se respecta un anumit decalaj pentru a nu afecta avantajele competitive din piata, care au ca scop protejarea intereselor participantilor. Trebuie insa atins echilibrul fin intre nevoia de informare cat mai completa a publicului si protejarea avantajelor competitive de know-how ale administratorilor fondurilor de pensii si cred ca reglementarile actuale, adoptate recent de CSSPP in acest sens, satisfac aceasta cerinta.

Wall-Street.ro: Rezultatele PIII sunt mult mai slabe decat in cazul PII. Care sunt cauzele si cum poate fi relansat acest pilon?

Explicatiile sunt multiple si tin in principal de doi factori: primul este volumul de active substantial diferit intre cele doua sisteme, care confera PII o putere de „negociere” mult mai mare pe piata financiara si deci castiguri pe masura. Al doilea este strans legat de modalitatea de colectare a contributiilor pe cele doua sisteme. Pe Pilonul II volumul contributiilor este mai ridicat si cu o frecventa strict determinata, ceea ce permite un management al lichiditatii si investitiilor net superior Pilonului III, unde fluxurile de contributii sunt mult mai reduse si vin zi de zi, ceea ce face ca acumularea si folosirea lor pentru valorificarea oportunitatilor de piata sa fie mult mai dificila.

Cum acesti doi factori nu se vor schimba prea curand, este de asteptat ca, pe ansamblu, media performantelor in Pilonul III sa fie usor mai redusa decat cea de pe Pilonul II, fara ca asta sa insemne ca cele mai multe fonduri facultative nu au obtinut si nu vor obtine rezultate investitionale foarte bune. In plus, nu trebuie uitat faptul ca, la Pilonul III, participantii castiga suplimentar si datorita deductibilitatii fiscale a contributiilor, care se adauga la rezultatul net pozitiv al randamentelor fondurilor.

Wall-Street.ro: S-a tot vorbit in pensiile private despre nevoia unor actualizari si clarificari din punct de vedere legislativ. In ce constau aceste modificari si care sunt prioritatile dvs. din acest punct de vedere in perioada mandatului de presedinte al APAPR?

Experienta ultimilor ani ne-a aratat unde si cum poate fi imbunatatita legislatia primara in domeniul pensiilor private, pentru a oferi fondurilor un cadru de actiune ce le va permite sa obtina, pe termen lung, rezultate mai bune. Deocamdata, piata este angajata alaturi de specialistii CSSPP in dezbateri continue privind evolutiile legislative viitoare. In acest domeniu, consider ca prioritatile trebuie sa fie cresterea mai rapida a contributiilor virate fondurilor de pensii obligatorii (Pilonul II), introducerea sistemului multifond (care sa adapteze mai bine investitiile fondurilor de pensii la varsta si profilul de risc al participantilor), precum si majorarea deductibilitatii fiscale pentru pensiile facultative (Pilonul III). De asemenea, ne-am implicat activ si continuam sa o facem, prin propuneri de imbunatatire privind legea Fondului de Garantare si legea privind sistemul de plata.

Presedintele CA al ING Pensii, Cornelia Coman, a preluat pe 19 mai functia de presedinte al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, inlocuindu-l pe Crinu Andanut, seful Allianz-Tiriac Pensii. Anterior, in cadul Asociatiei, Coman a ocupat pozitia de vicepresedinte. Ea conduce si operatiunile ING Asigurari de Viata.