Modul de a aborda in viitor problema “baietilor destepti” este de a realiza o piata energetica deschisa, transparenta si publica, cu speranta ca peste 5-10 ani va exista un sistem echitabil in care companiile mici sau mari, cu sau fara implicatii politice, vor putea cumpara enegie la acelasi pret, a declarat seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks, intr-un interviu acordat wall-street.ro.
El spune ca FMI nu va forta un nou acord cu Romania dupa incheierea celui actual si sfatuieste guvernul sa nu se grabeasca in procesul de adoptare a monedei euro, intrucat acest pas necesita o economie flexibila si competitiva.

Cititi in continuare un interviu cu Jeffrey Franks, cel care dupa incheierea misiunii actuale ii va preda stafeta lui Erik Jan de Vrijer, urmatorul negociator-sef al FMI in Romania.

Wall-Street.ro: Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca Romania nu ar mai trebui sa semneze un nou acord cu FMI dupa incheierea celui din prezent. Credeti ca tara este pregatita sa iasa de sub aripa FMI?

Jeffrey Franks: Romania trebuia sa ia singura aceasta decizie. Sunt tari care considera cooperarea cu FMI o unealta folositoare in a le ajuta in cazul unor situatii economice sensibile.Totodata, alte state decid ca pot exista fara acordul cu FMI. Noi nu vom forta un nou program cu Romania, autoritatile vor hotari daca doresc un nou acord. Pana acum cooperarea a decurs foarte bine si daca partea romana este interesata de un nou acord sunt convins ca vom avea discutii in aceasta directie. Dar, nu va exista nicio presiune din partea noastra in negocierea unui nou acord.

W-S.ro: Credeti ca Romania este pregatita sa intre intr-o perioada de crestere sustenabila. Care sunt punctele forte si care sunt slabiciunile tarii?


Jeffrey Franks: In ultimii 3 ani am realizat progrese vizibile pentru ca Romania sa ajunga intr-o pozitie in care sa aiba o crestere economica sustenabila. Stabilitatea cadrului macroeconomic s-a imbunatatit considerabil - deficitul contului curent a scazut, inflatia s-a diminuat, iar deficitul bugetar s-a redus. Toate acestea sunt semne pozitive pe partea de stabilizare a economiei. In ceea ce priveste cresterea economica, cred ca mai sunt multe lucruri de facut. Tocmai din aceasta cauza, am indreptat acest program catre reforme structurale care sa genereze o crestere economica sustenabila.

W-S.ro: Cum ar trebui sa arate noua Lege a sanatatii? Cat de important este dialogul cu populatia?

Jeffrey Franks: Dialogul cu populatia este foarte important, in conditiile in care guvernul a avut de invatat o lectie in ianuarie. Romania trebuie sa se asigure ca vor fi consultari publice in ceea ce priveste aceasta lege. FMI nu va dicta continutul legii sanatatii. Noi doar vom spune guvernului sa ia in considerare niste principii generale. Unul dintre aceste principii este legat de faptul ca orice decizie se va lua in domeniul sanatatii trebuie sa se potriveasca cu niste resurse adecvate, pentru a furniza ceea ce ai promis. In prezent, exista un decalaj intre ceea ce se promite si nivelul resurselor. Decalajul se poate diminua prin oferirea de servicii mai eficiente sau printr-un flux de bani din resurse suplimentare.

W-S.ro: Credeti ca exista o conexiune directa intre adoptarea masurilor de austeritate si revenirea socialismului, asa cum se intampla in Franta sau Grecia? Cum va fi Romania afectata de aceasta situatie?

Jeffrey Franks: Pozitia mea nu este de a comenta asupra domeniului politic. Ceea ce este clar, masurile de austeritate, chiar daca sunt necesare, pot fi totodata contra politicii. Cred ca ceea este dificil pentru guvernele care adopta masuri de austeritate este sa explice populatiei de ce acestea sunt necesare. Nimeni nu doreste sa-i fie taiate salariile sau taxele sa fie majorate, dar uneori sunt necesare, daca oamenii inteleg de ce. Daca populatia pricepe ca aceste masuri pot duce la ceva sustenabil, poate ca le vor accepta mai repede.

W-S.ro: Si cum poate un guvern sa explice populatie nevoia masurilor de austeritate?

Jeffrey Franks: Astfel de situatii le compar de cele mai multe ori cu o familie. Daca esti intr-o familie si cheltuiesti mai mult decat castigi, vei ramane fara bani. Iar daca imprumuti bani pentru a-ti finanta stilul de viata, atunci vei ajunge intr-un punct in care banca nu iti va mai da niciun ban. In acel moment, nu ca nu vei avea bani sa-ti mai platesti cheltuielile, dar nici nu vei avea fonduri pentru a achita banca, iar aceasta te va suna pentru a-si recupera banii. Aceste lucruri se intampla la nivel de tari, nu exista nicio diferenta. Daca familia ta este in situatia in care cheltuieste mai mult decat castiga, atunci va avea doua optiuni - sa castige mai mult sau sa cheltuiasca mai putin. Si cei mai multi oameni le fac pe amandoua. Gasesti o modalitate sa castigi mai multi bani si iti reduci si cheltuielile pana cand ajungi la o stare de echilibru. Situatia este similara la nivel de tara. Daca tarile cheltuiesc mai mult si incaseaza mai putin, ajung intr-o situatie in care nici nu mai pot sa imprumute bani pentru a continua in acest sens si atunci se vor afla in fata unei decizii foarte dificile: <<cum putem sa ne intoarcem dintr-o pozitie in care cheltuim peste posibilitati spre una in care cheltuim sub posibilitati pentru a putea returna ceea ce datoram?>>

Nu este usor de luat decizia in cadrul familiei. De exemplu, trebuie sa vand masina pentru ca nu mi-o permit, ar trebui sa ma mut intr-un apartament mai mic pentru ca traiesc intr-o locuinta peste posibilitati, poate ca ar trebui sa-mi iau un al doilea loc de munca sau sa gasesc cai prin care sa fac mai multi bani. Dar acestea sunt decizii pe care indivizii le iau zilnic in Romania sau in alte tari. Totodata, tarile trebuie sa ia astfel de decizii daca situatia lor nu este sustenabila. Cu sau fara FMI, aceste state trebuie sa ia aceste decizii dure. Noi cand venim intr-o tara, aducem expertiza tehnica necesara, pentru ca avem o experienta de peste 60 de ani la nivel global si stim ceea ce merge bine si ce nu.

Al doilea lucru pe care il aducem la masa sunt o gramada de bani si spunem: <<bine, nicio banca privata nu iti va imprumuta bani pentru ca cheltuiesti peste posibilitati, dar noi iti vom imprumuta niste bani in schimbul unui plan care te va aduce intr-o pozitie sustenabila in urmatorii cativa ani>>. In acest fel a functionat FMI pentru multi ani, astfel ca noi nu suntem cei vinovati in acest proces, ci doar incercam sa atenuam loviturile. Cu sau fara FMI trebuie sa-ti cobori cheltuielile la nivelul veniturilor. Daca ai pe cineva care sa-ti imprumute bani, precum FMI, atunci poti sa adopti aceste masuri intr-o perioada mai lunga de timp si ar putea fi mai putin dureros, decat daca ai lua singur aceste masuri.

W-S.ro: De ce Fondul Monetar International a fost permisiv cu statul roman cand a venit vorba de arierate companiilor de stat?


Jeffrey Franks: Nu as caracteriza pozitia noastra ca fiind permisiva. Noi vrem ca firmele de stat sa devina mai sustenabile pe o perioada lunga de timp. La fel cum deficitul bugetar al Romaniei a fost prea mare, iar cheltuielile erau mult mai ridicate decat veniturile, aceste companii au cheltuit mai mult decat castigurile Acestea nici macar nu au imprumutat diferenta, doar au acumulat arierate si nu si-au platit facturile. Acest lucru nu doar ca afecteaza compania si pe actionarul majoritar al companiei de stat, care este poporul roman, ci lezeaza si celelalte afaceri din Romania, care cumpara sau vand produse de la aceste companii de stat. Deci exista acest efect negativ care se raspandeste in intreaga economie.

FMI a cerut trei abordari la aceasta problema. Unele companii trebuie inchise, pentru ca nu sunt viabile. De exemplu, guvernul este intr-un proces de inchidere a Termoelectrica, prin care se va pastra ceea ce este viabil din companie si restul se va inchide. Totodata, exista unele mine de carbune in Romania care sunt viabile si altele care trebuiesc inchise. O a doua abordare este ca unele companii trebuie restructurate si pot ramane in portofoliul statului. Insa, exista si mai multe companii in care trebuie adus sectorul privat pentru a le conduce, precum detineri minoritare, majoritare, management privat sau diferite mecanisme pentru a te asigura ca aceste companii au destule resurse pentru a creste si pentru a ajuta economia. Acestea sunt cele trei strategii pe care le-am urmarit. Au fost destule intarzieri in acest sens si incercam sa impingem cat putem procesul inainte, desi nu s-a miscat asa de repede precum ne doream.

W-S.ro: Credeti ca sistemul juridic din Romania reprezinta un obstacol pentru dezvoltarea economica a tarii?

Jeffrey Franks: Noi nu suntem experti pe partea juridica , astfel ca nu suntem pe pozitia de a judeca ceea ce se intampla. Dar cand te uiti la unele studii din comunitatea de afaceri in privinta obstacolelor care stau in calea cresterii economice, ineficienta sistemului juridic este una dintre ingrijorari, alaturi de cele legate de sistemul fiscal.

W-S.ro: Considerati ca “baietii destepti” vor disparea vreodata, avand in vedere ca ei sustin clasa politica din Romania?

Jeffrey Franks:
Modul de a aborda in viitor problema “baietilor destepti” este de a face piata energetica deschisa, transparenta si publica, astfel incat toate lumea sa stie cine cumpara, cine vinde, la ce pret si ca nu sunt intelegeri ascunse. Noi insistam foarte mult ca aceste lucruri sa se intample. In aceleasi timp, exista unele contracte bilaterale care nu pot fi anulate. Guvernul a negociat cu detinatorii acelor contracte pentru a obtine cel putin preturi mai bune si volume mai mici, astfel incat cat mai multa energie sa mearga catre piata libera. In unele renegocieri de contracte s-a inregistrat un succes. Noi incurajam statul sa intre intr-o noua runda pentru a obtine conditii si mai bune. Scopul este sa se obtina conditii mai bune in aceste contracte pe termen scurt, dar pe termen lung nu vrem sa mai vedem astfel de contracte semnate pe ascuns. Ne dorim ca totul sa fie tranzactionat pe piata libera intr-o maniera transparenta si sa aducem piata la nivelul reglementarilor europene. La fel vrem sa procedam si cu piata de gaze naturale. Raspunsul este ca peste 5 - 10 ani de acum inainte, sper ca vom avea un sistem echitabil si transparent unde companii mai mici sau mari, cu sau fara implicatii politice, pot cumpara energie la acelasi pret.

W-S.ro: Inainte de ajunge la putere, unii dintre membrii actualului guvern au criticat acordul Romaniei cu FMI, dar, in prezent, opinia lor s-a mai schimbat si nu mai sunt la fel de virulenti ca in trecut. Credeti ca vor respecta intelegerile cu FMI? Ce parere aveti despre opiniile lor schimbatoare?

Jeffrey Franks: Noul prim-ministru si-a exprimat dorinta de a continua acordul actual cu FMI. Nu am niciun motiv sa nu cred acest lucru. Cred ca sunt unele probleme care se vor ridica cu privire la unele aspecte ale programului si vom avea discutii pe aceste teme, dar cred ca se va ajunge la o intelegere cu privire la faptul ca stabilitate macroeconomica este absolut esentiala, atat pentru partidele de stanga, cat si de dreapta.

Victor Ponta a precizat ca ar dori sa extinda managementul privat la si mai multe companii de stat, iar noi am acceptat acest lucru si am pus cererea in acord si am mers mai departe. El si-a mai exprimat dorinta de a imbunatatii achizitiile publice in Romania si am pus si acest lucru in acord. Noi suntem flexibili cand vine vorba de astfel de idei. Ei au venit in cadrul discutiilor cu o dorinta puternica de a reintregii salariile la nivelul din iunie 2010 si de a restitui contributiile pensionarilor din CASS. In ambele cazuri am convenit asupra unui mecanism care in interiorul unei anvelope bugetare sensibile sa raspunda preocuparilor acestora.

W-S.ro: Ce sfat aveti pentru viitorul negociator-sef al FMI in relatia cu Romania? Cum ar trebui acesta sa negocieze cu autoritatile romane?

Jeffrey Franks: Am discutat despre acest lucru in privat, dar nu vreau sa ducem discutia la nivelul public. Ceea ce va pot spune este faptul ca i-am zis ca va lucra intr-o tara extrem de interesanta, cu un set interesant de provocari si ca se va intalni cu oameni competenti. Va fi o experienta interesanta si foarte provocatoare.

W-S.ro: Va veti mai intoarce in Romania ca turist? Ce v-a impresionat cel mai mult la romani?

Jeffrey Franks: Absolut, sunt multe locuri aici in Romania pe care as vrea sa le vizitez, precum Delta Dunarii sau manastirile din Bucovina. Am un imens respect pentru cultura si istoria romaneasca, mi se pare incredibil sa vezi un grup de oameni latini in mijlocul balcanilor, unde majoritatea tarilor sunt de origine slava. Am acumulat foarte multa experienta lucrand in America Latina si sunt surprins sa vad cate similitudini exista intre tarile din acea regiune si Romania.

W-S.ro: Care sunt cele mai mari riscuri care ameninta sistemul bancar romanesc?

Jeffrey Franks: In prezent, cel mai mare risc pentru sistemul bancar romanesc este legat de evenimentele de pe pietele financiare din restul Europei. Din aceasta cauza am continuat sa cerem niveluri ridicate de capitalizare pentru sistemul bancar, rate ridicate de provizionare si pastrarea nivelurilor rezervelor minime obligatorii la BNR, pentru a construi o precautie impotriva dificultatiilor care ar veni din exterior.

Am vazut o crestere a creditelor neperformante in primul trimestru si speram ca aceasta rata sa inceapa sa scada, dar acele imprumuturi restante sunt provizionate aproape 100%.

W-S.ro: La Bucuresti are loc finala UEFA Europa League. Credeti ca aceste evenimente sportive pot impulsiona economia locala?

Jeffrey Franks: Cred ca evenimentele sportive reprezinta un lucru grozav, mai ales pentru imaginea Romaniei. Sunt multi economisti care au studiat acest fenomen si nu de fiecare data au reusit sa gaseasca vreun efect economic pozitiv. O finala este un lucru grozav din punct de vedere sportiv, publicitar, dar nu conduce la un implus economic. Istoric vorbind, in cazul Olimpiadei sau a unui Campionat Mondial costurile organizarii unui astfel de eveniment sunt mai mari decat beneficiile acestuia. Aduce turisti pe termen scurt, insa sunt multe costuri pe termen lung pentru a pune pe picioare toata infrastructura.

W-S.ro: Mai poate spera Romania ca va adopta euro in 2015?

Jeffrey Franks: Am luat o pozitie consistenta in cadrul FMI cu privire la aceasta chestiune: Romania nu ar trebui sa se grabeasca sa intre in zona euro. Romania trebuie sa fie pregatita foarte bine, sa aiba o economie flexibila si competitiva care sa poata ramane asa intr-un regim de curs de schimb fix. Nu vreau sa fac o apreciere cu privire la anul 2015, dar consider ca Romania nu trebuie sa se grabeasca.


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri