Noile norme BNR privind creditul de consum nu s-au reflectat doar prin disparitia metodei de creditare in care solicitantul nu trebuia sa prezinte decat un act de identitate, ci va avea efecte suplimentare avand in vedere ca restrictiile impuse sunt mai severe.

Una din probleme intampinate de jucatorii bancari in aplicarea normei de creditare 20/2006 este evidentierea costurilor legate de credit precum si modul in care acestea trebuie calculate la afisarea dobanzii anuale efective (DAE). "Norma 20/2006 a BNR nu face referire la lege, ci spune ca trebuie luate in calcul "toate costurile", fara ca banca centrala sa le defineasca. In legea care impune afisarea DAE (nr. costul creditului), in schimb, li se cere bancilor sa calculeze si sa afiseze dobanda anuala efectiva in baza anumitor costuri, specificate, care nu implica neaparat toate costurile cu creditul respectiv", a declarat, citata de NewsIn, directorul departamentului de clientela persoane fizice din BRD SocGen, Rozaura Stanescu.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a raspuns, in cadrul unui seminar privind noile norme BNR, ca este vorba de doua domenii de legiferare diferite pentru ca legea care face referire la DAE tine de protectia consumatorului, in vreme ce norma 20/2006 a bancii centrale nu are nici o legatura cu protectia consumatorului, ci cu un calcul pe care trebuie sa il faca bancile pentru a stabili bonitatea clientului.

"Banca trebuie sa faca doua operatii de scadere inainte de a acorda un credit. In prima operatie, din toate veniturile certe brute se scad toate impozitele aferente acestora si se obtine 'venitul net 1'. In a doua operatie, din "venitul net 1" se scad toate facturile care rezulta din contracte - inclusiv cheltuielile cu lumina, caldura, telefonul, impozitele catre stat ca impozitul pe casa sau pe masina - si creditele pe care le-a obtinut cetateanul si se obtine 'venitul net 2' ", a explicat Vasilescu.

Cu alte cuvinte, norma este si mai severa decat restrictiile anterioare, deoarece banca centrala admite ca un credit poate fi acordat tinand cont de toate veniturile clientului, dar, ca element de noutate, impune bancilor sa scada din suma totala a vemiturilor unui solicitant de credite, toate cheltuielile cu impozitele si cu facturile la utilitati. Evident, banca trebuie sa tina seama si de eventualele credite anterioare ale clientului.

Creditul, greu de obtinut dupa noile norme BNRAbia asupra asa numitului 'venit net 2' al clientului se vor aplica limitele de indatorare. Acestea prevad ca toate cheltuielile lunare cu un credit de consum nu trebuie sa depaseasca 30% din ceea ce Vasilescu a numit 'venitul net 2' lunar. Cheltuielile legate de un credit pentru investitii imobiliare nu trebuie sa depaseasca 35% din accelasi venit, iar suma tuturor creditelor contractate de client nu trebuie sa fie mai mare de 40% din acelasi 'venit net 2' lunar.

Pentru calculul cheltuielilor ce rezulta din contracte, clientul va trebui sa faca o declaratie pe proprie raspundere, pentru ca nu exista instrumentele necesare de centralizare a acestor costuri. "Declaratia pe propria raspundere este fundamentala pentru ca nu putem avea un tablou general cu toate cheltuielile clientului", a spus Vasilescu.

Clientii vor prezenta bancilor declaratiile de venit si vor arata, acolo und este cazul, declaratiile de impozitare. Normele BNR au, in acest fel, si un efect de "scoatere la lumina" a tuturor veniturilor. Vasilescu a subliniat ca prin introducerea normei 20/2006, banca centrala este interesata de capacitatea de rambursare a creditului de catre client.

Nelamuririle bancherilor

Reprezentantii bancilor si-au exprimat nedumerirea cu privire la costurile pe care vor trebui sa le ia in calcul la acordarea unui credit. Bancherii au mai spus ca nu ar trebui luate in calcul nici comisioanele de analiza a dosarului la acordarea unui credit nou, in cazul in care aceasta suma nu se scade din credit, pentru ca nu reprezinta o indatorare a clientului pentru viitor, deoarece este o plata efectuata in avans.

Bancile si-au mai exprimat nelamuriri in legatura cu tipul costurilor pe care trebuie sa le ia in calcul la , in special in ce priveste costurile fara legatura directa cu banca, precum politele de asigurare, taxele notariale si comisioanele de evaluare asociate cu acordarea unui credit.

Citeste si:

Date fiind neclaritatile reglementarii, consilierul guvernatorului BNR nu excude posibilitatea aparitiei unor "precizari". El a mai spus ca toate normele bancii centrale vor fi mentinute si dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007, dar ca restrictiile vor fi abandonate pe masura ce ne vom alinia la conditiile din celelalte tari membre. "Pe masura ce vom inainta in procesul de integrare, ne vom alinia obiceiurilor din Uniunea Europeana si vom renunta la norme, dar vom incepe sa tinem seama de cutume", a conchis Vasilescu.

Evadare: credite in strainatate

Noile norme ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de restrictionare a creditului de consum vor avea ca efect faptul ca romanii vor merge sa contracteze credite de la banci din strainatate, potrivit secretarului general al Asociatiei de Leasing Bancar (ALB), Adriana Ahciarliu.

Una dintre problemele in privinta noilor norme ale BNR privind creditul de consum este aceea ca banca centrala nu recunoaste ca venituri certe o serie intreaga de venituri, cum ar fi cele obtinute din meditatii, consultatii si alte surse alternative de venit obtinute pe langa salariul principal.

"In aceste conditii va fi greu pentru romani, chiar si pentru cei care au doua sau chiar trei slujbe, sa poata indeplini criteriile impuse de BNR pentru obtinerea unui credit de consum de la bancile comerciale", a declarat Adriana Ahciarliu, citata de NewsIn.

Cresterea accelerata a creditului de consum nu s-a datorat, in ultimii doi ani, permisivitatii prea mari a criteriilor de acordare a creditului, ci reducerii ritmului de crestere a economiilor populatiei la banci, a declarat Ahciarliu. Practic, numai in anul 2005, nivelul creditului de consum a crescut cu 80%, in timp ce economiile populatiei la banci s-au majorat doar cu 10%.

IFN-urile se considera discriminate

"Nu este corecta impunerea acelorasi conditii de acordarea creditelor bancilor si institutiilor financiare nebancare", sustine secretarul general al ALB. Un prim argument este ca IFN-urile nu atrag depozite de la populatie, iar banii pe care ii acorda ca finantare provin de la actionarii lor sau din credite contractate de la banci. De asemenea, IFN-urile nu dispun, precum bancile, de posibilitatea de a manevra in scop comercial diferenta dintre dobanzile la depozitele atrase si dobanzile percepute la acordarea de credite.

Banca Nationala a Romaniei a stabilit, recent, conditii mai restrictive pentru creditarea populatiei, ce au intrat in vigoare incepand cu 22 octombrie 2006, prin modificarea si completarea Normei 10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. in cazul creditelor de consum, ratele de plata lunare nu vor depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului sau ale familiei acestuia, conform noilor norme BNR.

In acest moment, activele si plasamentele in credite ale IFN-urilor reprezinta 3,4 miliarde euro, suma care echivaleaza cu aproximativ 10% din activele bancare din Romania, potrivit datelor BNR. Pana in prezent, 4.800 de entitati s-au inscris pe lista institutiilor financiare nebancare, dintre care doar 3.900 s-au notificat la BNR. Marea majoritate a IFN-urilor (84%) sunt societati de leasing, 7% sunt societati de credit de consum, iar 5% sunt societati de microcreditare.

Citeste si Presedintele Raiffeisen: Masurile BNR dezavantajeaza bancile comerciale

Presedintele Raiffeisen: Masurile BNR dezavantajeaza bancile comerciale

Presedintele Raiffeisen: Masurile BNR dezavantajeaza bancile...