Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a mentionat ca "se face o mare confuzie intre doua sisteme de pensii complet diferite, sistemul de pensii de tip beneficii definite si sistemul de tip contributii definite, sistem implementat si in Romania prin Legea 411/2004", ca raspuns la scrisoarea deschisa inaintata, miercuri, de sase organizatii ale societatii civile.

Organizatiile au cerut, joi, autoritatilor garantarea in legislatie a unui randament minim anual egal cu rata anuala a inflatiei in sistemul pensiilor private obligatorii (pilonul II). Organizatiile respective propun ca acoperirea garantiei sa cada in special in sarcina administratorilor.

"In cazul sistemului de tip beneficii definite (pilon II), contribuabilii pot stabili o valoare a pensiei, iar administratorul va face un calcul al contributiilor pe care acestia trebuie sa le plateasca pentru ca contribuabilul sa ajunga la beneficiile stabilite anterior", a explicat directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private, Crinu Andanut, potrivit NewsIn.

Potrivit acestuia, costurile sunt insa mai mari, comisioanele administratorilor nu sunt limitate si, de asemenea, contributiile pot suferi variatii in timp.

In ce priveste sistemul de tip contributii definite (pilon II), directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private a mentionat ca aderentii stiu cum se investesc banii, cum contribuie si doar pot fi estimate beneficiile la pensie, respectiv randamentele. In acest sistem costurile sunt mai reduse, iar comisioanele sunt limitate prin lege.

Crinu Andanut a adaugat ca, plan international, se doreste o renuntare la sistemul de beneficii definite in favoarea celui de contributii definite, deoarece este considerat mai eficient pentru participanti.

"Din scrisoarea celor sase organizatii civile se doreste implementarea sistemului de beneficii definite prin aceasta garantare, care este o alta filosofie", a adaugat Andanut.

"In sistemul de tip beneficii definite, sistem de pensii la care se renunta din ce in ce mai mult la nivel international,nu sunt impuse niciun fel de limitari privind comisioanele percepute de administrator si structura de active in care sunt investiti banii participantilor. Spre deosebire de acest sistem, cel implementat in Romania prin Legea 411 este de tip contributii definite, impunand administratorilor de pensii private atat niveluri maxime de comisioane, cat si o structura fixa de active in care pot fi investiti banii participantilor", se arata in scrisoare.

Administratorii spun ca nu pot suporta costurile de garantare a unui randament cel putin egal cu inflatia pe pilonul II

APAPR mentioneaza ca in conditiile in care comisioanele sunt limitate prin lege, este greu de inteles cum impunerea unei garantii privind un nivel minim garantat al randamentului egal cu rata inflatiei, care presupune costuri suplimentare pentru administrator, poate fi suportata de acesta.

Legea romaneasca existenta contine prevederi diferite fata de legislatia internationala similara si impune suportarea de catre administrator a cheltuielilor de depozitare si tranzactionare a instrumentelor in care se investesc contributiile participantilor, mai spun semnatarii scrisorii.

Acestia au mentionat ca efectele prevederilor legale propuse in scrisoare nu vor intarzia sa se reflecte in randamentul fondurilor de pensii, din nefericire, in detrimentul participantilor.

Comparatiile cu sistemele de pensii din alte tari sunt interpretate diferit de administratori

"In tarile date ca exemplu in scrisoarea deschisa, Australia, Elvetia sau Suedia, avem de a face cu un sistem de beneficii definite, asa cum spun semnatarii scrisorii. In acest context, nu se justifica comparatia intre sisteme si folosirea acesteia ca argument in introducerea unui randament minim anual garantat in legislatia romaneasca, care, asa cum am mentionat mai sus, este de tip contributii definite", se spune in scrisoare.

"Orice comparatii cu alte tari in care exista randamente minime anuale garantate sunt rupte din contextul legislatiei tarilor respective si al sistemelor de protectie sociala din respectivele tari. In niciuna din tarile din Europa Centrala si de Est nu sunt prevazute prin lege randamente minime anuale, cu exceptia Sloveniei, in care exista doar fonduri facultative de pensii, se mai arata in scrisoare", se mai arata in scrisoarea administratorilor.

Autorii scrisorii argumenteaza ca, in cazul Sloveniei, este impus prin lege un randament minim garantat de 40% din randamentul titlurilor de stat, insa comisionul de administrare maxim ce poate fi perceput este de 8,5% (comparativ cu 2,5% in Romania), iar comisionul maxim de gestionare a activelor este de 1,5% (comparativ cu 0,6% in Romania) si exista, astfel, "o sursa suficienta pentru acoperirea costurilor garantiei suportate de administrator".

"Mai mult, aceasta garantie este cu mult mai slaba decat cea care se cere a fi introdusa in acest moment in legislatia romaneasca, stiind faptul ca randamentul titlurilor de stat este comparabil cu rata inflatiei", se spune in scrisoare.

T otodata, ca urmare a acestui fapt, structura activelor din fondurile de pensii din Slovenia este formata in proportie de peste 90% din titluri de stat, de unde si performante scazute ale fondurilor facultative de pensii. Salariul brut obtinut in Slovenia este cel mai mare din Europa Centrala si de Est si de doua ori si jumatate mai mare decat cel din Romania.

Contributia medie lunara la un fond de pensii facultative in Slovenia este de 40 euro, adica aproape de cinci ori mai mare decat cei 8,80 euro pe luna in Romania, considera administratorii de pe pilonul II.

Citeste si:

Legea romaneasca include deja doua tipuri de garantii, si anume cea a contributiilor platite mai putin cheltuielile legale si garantia relativa a randamentului fiecarui fond de pensii fata de randamentul intregii piete.

"Efectul acestor doua garantii a fost ca toate prospectele fondurilor de pensii administrate privat propuse in piata si aprobate de CSSPP, cu o singura exceptie, sa fie aproape identice din punct de vedere al profilului de risc si al structurii de active, generand astfel constrangeri ale functionarii fondurilor de pensii si implicit efecte adverse intereselor participantilor", se mentioneaza in scrisoare.

Garantarea unui randament minim al contributiilor ar putea alinia randamentele la rata inflatiei sau chiar sub aceasta, prin investitii in titluri cu venit fix si randament mai scazut, spun administratori

"Impunerea unui randament minim anual garantat la nivelul ratei inflatiei va schimba de o maniera dramatica politica de investitii a administratorilor, acestia orientand investitiile catre instrumente financiare pe termen scurt, numai spre categoria instrumentelor cu venit fix, asa cum este cazul Sloveniei prezentat mai sus, ce vor facilita administratorilor obtinerea acelui randament minim egal cu rata inflatiei", se arata in scrisoare.

Astfel, randamentul fondurilor de pensii va ramane doar la acest nivel al inflatiei, "vaduvind participantii de castigurile de care ar fi putut beneficia pe termen lung, prin realizarea de investitii si pe piata de capital", sustin autorii scrisorii.

Mai mult, prin orientarea investitiilor spre instrumentele cu venit fix disponibile pe piata romaneasca, aceste randamente vor putea fi chiar mai mici decat rata inflatiei, deorarece exista perioade in care titlurile de stat sau depozitele bancare au asigurat dobanzi mai mici decat rata inflatiei, considera reprezentantii APAPR.

Administratorii de pe pilonul II considera ca, in cazul introducerii unei asemenea garantii, fondurile de pensii din Romania nu vor putea face investitii si pe pietele externe, fapt ce poate afecta semnificativ nivelul randamentului, marind gradul de risc al investitiilor.

Aceasta se datoreaza faptului ca toti banii vor fi investiti pe piata financiara din Romania, iar atunci cand economia romaneasca va traversa perioade de recesiune, fondurile de pensii raman descoperite, deoarece nu exista posibilitatea atenuarii efectelor nefaste prin investitii pe pietele externe, argumenteaza administratorii.

Administratorii spun ca nici statul nu garanteaza nivelul pensiilor din sistemul public si ameninta ca se vor plange la UE

De altfel, se spune in scrisoare, nici macar statul roman nu garanteaza in vreun fel un nivel al pensiei pe care o vor obtine participantii din contributii mult mai mari la bugetul de asigurari sociale.

"Prin urmare, nu intelegem cum se poate impune unor administratori privati de fonduri de pensii oferirea unei asemenea garantii, luand in calcul toate constrangerile impuse deja de lege (comisioane limitate, structura de active limitata, cheltuieli de depozitare si tranzactionare)", se mai arata in scrisoare.

Administratorii amintesc, de altfel, ca introducerea unui randament minim anual garantat in Legea 411 s-a mai incercat in 2004, iar in momentul in care aceasta lege a fost publicata, niciun administrator de pensii cu experienta nu si-a manifestat interesul de a investi in acest domeniu.

In plus, o astfel de modificare a legii, dupa ce mai multe firme internationale au realizat investitii de sute de milioane de euro "este in totala contradictie cu practica Uniunii Europene", deoarece companiile si-au realizat planul de afaceri conform prevederilor legislative actuale si "orice schimbare de acest gen va rasturna toate calculele si prognozele initiale".

"De aceea, APAPR va sesiza organismele Uniunii Europene in cazul in care acum, dupa ce au realizat investitii semnificative in acest sistem de pensii, firmele din cadrul acestei asociatii vor fi fortate sa acorde o garantie care nu este cuprinsa in legea actuala", se spune in scrisoare.

APAPR se ofera sa puna la dispozitia celor interesati simulari ale impactului unei decizii de impunere a unui randament minim garantat egal cu rata inflatiei, "in care se va vedea foarte clar ca unde, in aparenta, o asemenea masura este in interesul participantilor la acest sistem de pensii, in realitate, acestia vor iesi pagubiti in momentul pensionarii".

"O aparenta masura populista nu trebuie sa piarda din vedere mecanismele economiei de piata in care, de multe ori, mai binele este dusmanul binelui", mai spun reprezentantii APAPR.

APAPR este o asociatie profesionala, organizata pe principii profesionale si etice specifice institutiilor financiare, care promoveaza interesele pietei fondurilor de pensii private in Romania si sprijina dezvoltarea institutiilor participante in acest sector de activitate.

Membrii acestei asociatii sunt AIG Life Asigurari Romania, Asigurare Reasigurare Ardaf, Aviva Asigurari de Viata, Certinvest, Delta Asigurari, Generali Asigurari, ING Asigurari de Viata, Interamerican Romania Insurance Company, Petroas, Raiffeisen Capital & Investment, Garanta, Asiban, Allianz-Tiriac, banca Comerciala Romana, KD Life Asigurari, Omniasig Pensii, BRD Groupe Societe Generale, BT Aegon Fond de Pensii, BCR Administrare Fond de Pensii, OTP Garancia si Prima Pensie.