Sambata, 30 iulie, a aparut in Monitorul Oficial Norma nr.10 a BNR privind limitarea riscului de credit la imprumuturile destinate persoanelor fizice, care va intra in vigoare la 30 de zile de la publicare. Principalul element de noutate adus de norme priveste reducerea gradului de indatorare al solicitantului de credit. La evaluarea bonitatii acestuia se are in vedere ca angajamentele totale de plata lunare, decurgand din contracte de credit, leasing sau vanzari in rate, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia. Pentru creditul de consum, angajamentele de plata lunare nu vor depasi 30% (deci pentru alte forme de imprumut va mai ramane 10% grad de indatorare), iar pentru cel de investitii imobiliare, 35%. "Pana acum, unii romani se indatorau si pana la 70% din veniturile nete lunare. In noile conditii va scadea numarul beneficiarilor de credit.

Dar noile masuri vor fi eficiente doar atunci cand vor fi reglementate si institutiile de finantare nonbancare", e de parere Ionut Patrahau, director general adjunct al Bancii Transilvania. Prin urmare, daca nu vor fi insotite de norme clare de aplicare, noile reglementari vor avea un caracter limitat. Apoi "vor fi eliminati de la creditare romanii in ascensiune spre clasa mijlocie, iar pentru cei cu venituri mari, gradul de indatorare de 40% e prea mare; era suficient un 30%. De aceea, noile norme nu cred ca vor avea un rezultat notabil", considera Bogdan Baltazar, presedinte Baltazar, Bloom&Parvulescu. Sursele mari ale deficitului de cont curent nu sunt creditele pentru persoane fizice, considera analistii. Avem de-a face cu un paradox. Pe de o parte se spune ca, in perspectiva integrarii in UE, Romania va trebui sa creasca gradul de intermediere financiara - la ora actuala cel mai scazut din regiune - iar pe de alta venim cu astfel de masuri contrare. "Normele vor avea ca efect temperarea creditului de consum si pentru locuinta, prin restrangerea ariei celor care se califica. Dar, pe termen mediu, sistemul bancar va reactiona prin a identifica noi tipuri de produse si facilitati care sa contracareze astfel de efecte, prin extinderea ariei de calificare a clientilor din perspectiva creditului pe care-l pot angaja", anticipeaza Sergiu Oprescu, vicepresedinte Alpha Bank.

Se va scumpi creditul in valuta

Cea mai dura masura a bancii centrale vizeaza insa creditul in valuta, pentru descurajarea caruia se recurge inclusiv la marirea rezervelor minime obligatorii ale bancilor prin aplicarea unei rate de 30% tuturor pasivelor in valuta cu scadenta mai mare de doi ani. Inevitabil se va ajunge la scumpirea creditului in valuta. "Nu cred in masuri administrative pentru ca nu stii ce efecte colaterale pot produce. Era mult mai usor sa gasim masuri de piata care sa tina de structura activelor in cadrul bilantului bancii, astfel incat sa nu fie depasiti anumiti indicatori. Automat, era limitata expansiunea creditului intr-o anume directie, dar pe ansamblu era lasat sa se dezvolte", spune Sergiu Oprescu. BNR nu este consecventa masurilor sale, spun bancherii. In iarna, banca centrala comunica marirea nivelului rezervei in valuta numai pentru sumele aduse de banci in tara dupa 24 februarie, iar dupa patru luni comunica ca respectiva masura priveste si sumele intrate in Romania inainte de acea data. "Asta inseamna ca banca noastra trebuie sa faca rost in jur de 20 milioane euro, bani pe care sa-i plaseze la BNR cu o dobanda de 0,7% pe an, in conditiile in care costul atragerii resursei este de 5-6% pe an", subliniaza Ionut Patrahau. Noutatea e ca, zilele trecute, guvernatorul BNR declara ca nu ar fi exclusa o noua majorare a rezervei minime in valuta a bancilor. Atat bacherii, cat si analistii financiari spun insa ca masurile administrative nu au darul sa solutioneze dezechilibrele macroeconomice.