Normele BNR privind restrictionarea creditelor in valuta vor fi resimtite diferentiat in mediul de afaceri, in functie de marimea firmelor si de pietele carora acestea li se adreseaza. Cu alte cuvinte, exportatorii vor castiga atentia bancilor comerciale, pentru ca sunt trecuti la exceptii, investitorii straini de pe piata romaneasca isi vor lua in continuare creditele "la pret redus" de pe piata internationala, iar IMM-urile vor fi marii pierzatori, pentru ca isi vor contracta imprumuturile mai greu si la dobanzi mai mari.

Pentru exportatori, ultimele reglementari emise de BNR constituie mai degraba un atu decat un impediment in obtinerea de credite in valuta. "La cererea noastra, Banca Nationala a exclus de la restrictii creditele in valuta acordate exportatorilor", ne-a declarat Mihai Ionescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). El a precizat ca este vorba despre o actiune pozitiva, care face parte dintr-un pachet de sase masuri negociate de firmele exportatoare cu banca centrala, pentru a fi compensata, fie si partial, aprecierea monedei nationale. Potrivit lui Ionescu, exportatorii au obtinut pana acum posibilitatea de a face plati direct in valuta catre furnizori, precum si acceptul BNR privind deschiderea de conturi la banci din strainatate. "Speram ca in lumina noilor norme privind creditarea in valuta, exportatorii vor fi mai cautati de banci, mai ales avand in vedere ca pana acum institutiile bancare au fost destul de reticente in acest sens, preferand creditele de consum", a mentionat secretarul general ANEIR.

Nu acelasi lucru se poate spune despre intreprinderile mici si mijlocii care activeaza pe piata interna. "Recentele masuri ale BNR privind restrictionarea creditului in valuta inseamna, din punctul de vedere al intreprinzatorului, probleme suplimentare in ceea ce priveste accesul la valuta in special pentru cei care nu exporta", a apreciat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Nicolescu a subliniat ca vor fi afectate in mod special intreprinderile nou infiintate si cele care se adreseaza exlusiv pietei interne, care vor intampina greutati in ceea ce priveste desfasurarea unor activitati in strainatate si achizitia de tehnica de varf din strainatate. "Vor putea face acest lucru, dar cu costuri suplimentare, ceea ce le va afecta capacitatea competitiva, avand in vedere ca se afla in concurenta cu firme din strainatate, care pot obtine credite in valuta din afara, cu dobanzi de doua ori mai mici. In consecinta, masurile BNR vor duce la scaderea capacitatii firmelor romanesti de a se implica in procesul de internationalizare, dar si pe piata interna", a mai spus Nicolescu. El a adaugat ca este de inteles ca la nivel macroeconomic trebuie gasita o solutie pentru a fi asigurata o corelatie intre operatiunile comerciale in lei si cele in valuta. "Intelegem ca se pune problema stoparii fluxului de valuta din strainatate in scopuri speculative. Vor trebui, insa, stabilite exceptii de la regula pentru a stimula firmele nou infiintate care au nevoie de capitalizare si de tehnica de varf din strainatate, care si asa sunt dezavantajate in competitia cu firmele din Uniunea Europeana, din cauza subcapitalizarii", a explicat presedintele CNIPMMR.

Si in opinia secretarului general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan, cele mai expuse la restrictiile impuse de BNR sunt intreprinderile mici si mijlocii, masura reprezentand o piedica in calea realizarii investitiilor. "Este o restrictie care afecteaza firmele romanesti, care nu au legatura cu alte firme mama din afara", a mentionat Parvan. In opinia sa, dobanzile in lei nu vor scadea prea curand, iar contractarea unui credit in lei pentru cumpararea de echipament in valuta reprezinta o solutie costisitoare si complicata. "Trebuie facute niste operatiuni financiare la care o firma mica, avand angajati su studii medii si uneori superioare, nu are acces", a explicat secretarul general AOAR. El a precizat, insa, ca societatile autohtone ar putea beneficia de facilitati de creditare din partea furnizorilor straini, pentru ca statele de origine ale furnizorilor vor fi interesate sa ofere solutii pentru dezvoltarea exporturilor. In acest context, intreprinzatorul roman ar mai cauta pe piata romaneasca gajuri sau garantii, "lucruri care scapa acum BNR". Cristian Parvan a aratat ca, pe de alta parte, investitorii straini de pe piata romaneasca nu vor avea nici o problema.

Citeste si:

Bancile cauta solutii de contracarare a normelor BNR

Bancile comerciale se afla pe ultima suta de metri cu pregatirile pentru aplicarea normelor Bancii Natioanale a Romaniei (BNR), privind restrictionarea creditarii in valuta. Noile reglementari, care intra in vigoare la inceputul saptamanii viitoare, prevad ca bancile vor acorda imprumuturi in valuta in limita a cel mult 300% din fondurile proprii sau capitalul initial detinute de fiecare institutie de credit. Pentru a contracara efectul noilor norme, unele banci ar putea sa recurga la cresterea capitalurilor proprii. Pe de alta parte, institutiile de credit ar putea sa-si deplaseze creditarea de pe valuta pe lei. Potrivit unor surse bancare, pentru a sustine o creditare mai ampla in lei, bancile ar putea atrage moneda nationala fie de pe piata interbancara, fie de la populatie, fapt care ar determina o crestere a dobanzilor la depozite in lei. Cu siguranta, insa, vom asista la o diminuare a vitezei de crestere a creditarii in valuta, afirma sursele citate, avand in vedere ca dobanzile se vor mentine pe trendul usor crescator din ultimele luni, iar costurile totale de creditare vor fi mai mari din cauza cresterii gradului de risc pentru creditele in valuta. In ceea ce priveste dobanzile la creditele in lei, bancile considera ca intervalul in care se incadreaza in acest moment este acceptabil.

Consiliul de Administratie al BNR a discutat, la sfarsitul lunii august, mai multe variante de limitare a creditului in valuta, printre care si plafonarea soldului finantarilor in devize straine la cel mult de doua ori si jumatate din fondurile proprii ale bancilor. Potrivit guvernatorului BNR, ridicarea plafonului la 300% permite inca dezvoltarea creditului in valuta, avand in vedere media din sistemul bancar, dar unele banci vor fi nevoite sa opreasca acest tip de finantari. La mijlocul acestui an, din totalul creditului neguvernamental de aproape 50 miliarde de lei, peste 60% reprezinta finantarile in valuta. Raportul se inverseaza la nivelul economisirii, unde este preferata moneda nationala.