"In prima parte a programului, cea mai mare realizare a fost stabilizarea situatiei financiare: dobanzile din Romania au scazut, primele de risc pentru Romania (marjele la CDS n.r.) pe pietele internationale s-au redus de la circa 750 puncte de baza la 250 puncte de baza", a spus Franks, intr-o inregistrare video postata pe pagina de internet a Fondului Monetar International (FMI), potrivit NewsIn.

"De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-a redus considerabil, rata de schimb s-a stabilizat, iar rezervele bancii centrale au inceput sa creasca. Toate acestea pun baza pentru o viitoare crestere, pentru ca avem un sistem financiar mai stabil, in ciuda crizei mondiale", a adaugat el.

Boardul FMI a aprobat, mai devreme, prima evaluare a acordului cu Romania si revizuirea unor prevederi ale acestuia, ca urmare a inrautatirii situatiei macroeconomice.

Finalizarea primei evaluari permite deblocarea imediata a celei de-a doua transe, de 1,85 miliarde euro, precizeaza FMI, iar suma va fi disponibila Romaniei in urmatoarele 48 de ore. Sumele totale primite de Romania de la FMI in cele doua transe eliberate se ridica la 6,6 miliarde euro.

Romania a ajuns, in martie, la un acord de finantare pe doi ani de 20 miliarde euro cu FMI, Comisia Europeana si alte institutii internationale, din care 13 miliarde euro de la FMI, care supravegheaza, de altfel, derularea acordului.

Franks a explicat ca FMI a decis sa ajusteze tintele programului cu Romania "pentru a le face mai realiste, data fiind inrautatirea situatiei economice".

"Ne asteptam acum ca in Romania, cresterea economica sa coboare la -8% sau -8,5%, comparativ cu -4%, cat era in programul initial, si asta ne-a fortat sa ajustam de asemenea si tinta fiscala. Este nevoie de ajustari fiscale suplimentare sunt necesare, dar si de un deficit (bugetar) mai mare decat cel estimat initial", a afirmat el.

Oficialul FMI a precizat ca guvernul roman s-a angajat sa rezolve situatia rezultata din unele "excese" care au avut loc in cheltuielile publice in perioadele anterioare, "pentru a face situatia fiscala mai sustenabila pe termen mediu".

"Iar cel mai mare exces a fost in salariile din sectorul public, care au urcat de la sub 6% din PIB, acum cativa ani, la 9,5% din PIB", a apreciat Franks.

El a subliniat ca autoritatile romane "vor sa isi pastreze o marja de manevra pentru cheltuieli de capital (investitii n.r.), care vor permite o crestere economica mai rapida pe viitor, coborand in acelasi timp cheltuiele publice totale".

"Asa ca vor implementa o serie de programe atat pentru a schimba sistemul de salarizare din sistemul public, cat si pentru a reduce numarul de angajati platiti de la buget, ceea ce va reduce factura cheltuielilor de personal din sistemul public la circa 7% din PIB", a compeltat el.

Guvernul s-a angajat in fata FMI sa adopte Legea unitara a salarizarii in sistemul bugetar pana la finalul lunii octombrie si si-a asumat recent raspunderea in Parlament pe acest act normativ, care prevede scaderea cheltuielor publice de personal de la peste 9% din PIB in prezent la 7% din PIB in 2015.