In cadrul unei dezbateri pe tema evolutiei cursului de schimb si a influentei sale asupra competitivitatii unei economii, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, a criticat zona euro, aducand in discutie faptul ca un curs fix nu ar mai permite interventiile pe curs pentru a ajuta economia.

Guvernatorul BNR chiar si-a pus si o intrebare retorica: "A functionat zona euro ca un panaceu pentru unele tari?".

Grecia este cea mai criticata tara din zona euro care se confrunta cu mari probleme financiare dupa ce deficitul sau bugetar a ajuns la peste 12% din PIB, in conditiile in care Tratatul de la Maastricht impune pentru tarile care au adoptat euro un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB. Reprezentanti ai guvernelor din alte state membre ale zonei euro au sugerat chiar faptul ca Grecia ar trebui sa renunte la euro, insa acest scenariu ar zgudui uniunea monetara bazata pe euro.

"Daca ai intrat in zona euro cu un curs distorsionat atunci trebuie sa incepi sa cresti competitivitatea prin reducerea costurilor. In trecut, pe vremea etalonului aur nu s-a rezolvat aceasta problema si stiti ce s-a intamplat? S-a renuntat la etalonul aur. In unele cazuri s-a urmatit tinta pe termen scurt de a intra in zona euro si in cativa ani s-a erodat si bruma de competitivitate pe care o aveau la inceput", a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.

Indirect, Mugur Isarescu a explicat prin aceasta comparatie ca euro nu este deloc favorabil pentru economiile care nu sunt competitive si care nu isi pot reduce cheltuielile.

"Cand ajungi in zona euro te confrunti cu un curs fix si, fie iti disciplinezi si corectezi problemele, fie nu iti rezista cursul", a adaugat Isarescu pentru a explica de ce a comparat zona euro cu etalonul aur.

Sistemul monetar bazat pe etalonul aur - devize a functionat pana la aparitia fenomenelor de criza ale dolarului (care s-a depreciat puternic in raport cu aurul), in perioada 1960. Evenimentele monetare petrecute in anii '70 referitoare la renuntarea la convertibilitatea dolarului in aur, la largirea marjelor de fluctuare intre monede si renuntarea la cursurile fixe, au condus la renuntarea organizarii monetare pe baza etalonului aur - devize.

Nivelul actual al cursului de schimb EUR/RON este corelat cu fundamentele economiei romanesti, sustine Cristian Popa, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, care a reamintit ca banca centrala poate sa intervina pe curs oricand considera ca este necesar.

"Momentan nu vedem o volatilitate ridicata a cursului, dar uzitam de faptul ca avem un regim de curs de schimb flotant si intervenim atunci cand este nevoie, fie prin declaratii verbale, fie prin schimbarea conditiilor monetare, fie prin interventii directe in piata", a subliniat Popa, amintind ca banca centrala poate sa intervina in orice moment.

Isarescu a mai subliniat ca o apreciere prea mare sau, in sens contrar, o depreciere excesiva nu fac bine economiei si in Romania avem un regim de curs de schimb flotant.

"Cursul, cu toate obscuritatile pe care le are ramane pivotul competitivitatii economice", a subliniat Isarescu, in cadrul conferintei "A fi sau a nu fi competitiv - o dezbatere necesara" organizata pentru a aniversa implinirea a 130 de ani de la infiintarea Bancii Nationale a Romaniei.

Totusi, seful bancii centrale, dar si profesorul universitar dr. Moisa Altar, au subliniat ca nu trebuie sa cadem in capcana prognozelor de curs de schimb pe termen scurt, acesta fiind imposibil de estimat pe termen scurt. “Eu am renuntat de 15 ani sa mai ies in public pentru ca ma duceam la restaurant si imi ramanea mancarea in gat ca venea lumea sa ma intrebe cat o sa fie cursul maine, poimaine, raspoimaine. Pana la urma isi lua inima in dinti si veneau chiar la mine la masa sa ma intrebe”, a explicat guvernatorul BNR.

Potrivit profesorului Moisa Altar "cursul de schimb este cel care accelereaza sau franeaza cresterea economica".

In ciuda faptului ca un curs flotant ofera mai multe avantaje, Romania isi mentine obiectivul de a adera la zona euro la 1 ianuarie 2015. "Conteaza mai putin o amanare de un an sau doi decat ca trebuie sa fim pregatiti pentru a intra in zona euro. Noi insistam pe 2014-2015, pentru ca acest obiectiv poate si trebuie sa fie catalizator pentru politici economice coerente, fara de care nu vom putea adera la euro", a mai declarat guvernatorul BNR.

Romania si-a propus sa adopte euro de la 1 ianuarie 2015,
dar acest lucru presupune sa fie pregatita in 2012 pentru a intra in ERM II (Exchange Rate Mechanism II).