GFK: Trei sferturi din romanii de peste 15 ani detin un telefon mobil

GfK Romania a analizat in luna septembrie in studiul Omnibus locul pe care telefoanele mobile il ocupa in viata romanilor: cele mai solicitate functiuni si categoriile de oameni care ar suferi cel mai mult ca urmare a privarii de telefon.

Dintre functiile cele mai utilizate ale telefonului mobil, in afara de voce si SMS, pierderea agendei de contacte ar afecta cele mai multe persoane indiferent de varsta - 77% dintre respondenti declara ca o acceseaza zilnic. Urmatorul in lista este ceasul desteptator, folosit zilnic de 35% dintre respondenti. Pentru restul de functii analizate, varsta utilizatorilor isi spune cuvantul: playerul de muzica este folosit zilnic sau aproape zilnic de 32% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani si doar de 12% de catre cei cu varsta intre 25 si 34 de ani. Bluetooth si infrarosu este folosit saptamanal de 41% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani si doar de 11.8% de catre cei cu varsta intre 25 si 34 de ani.

In legatura cu frecventa cu care romanii folosesc telefonul mobil, studiul GfK arata ca acesta este utilizat cu intensitati diferite in functie de varsta, iar diferentele sunt semnificative pe masura ce creste intervalul de varsta analizat. Tinerii sub 24 de ani ar fi cei mai afectati de privarea de telefonul mobil - acestia utilizeaza zilnic aproximativ 3 functii ale telefonului lor – in vreme ce persoanele cu varsta peste 35 de ani se declara a fi cel mai putin afectati de o astfel de privare. Aceasta categorie de romani se rezuma la a utiliza doar o functie suplimentara a telefonului mobil.

Studiul GfK Omnibus a fost realizat pe un esantion de 1000 de respondenti, reprezentativ la nivel national.

Un demers al GfK Croatia intareste rezultatele obtinute in studiul Omnibus Romania. Ei au organizat un experiment in care 20 de utilizatori de telefon mobil (femei si barbati, tineri sau mai in varsta) au renuntat de buna voie timp de 7 zile la mobilul lor.

In plan social, lipsa telefonului mobil s-a dovedit a avea un efect preponderent negativ, indiferent de insusirile socio-demografice ale utilizatorilor, care: nu au reusit sa comunice cu toate persoanele cu care isi doreau - a scazut numarul de persoane cu care luau legatura de obicei; nu au putut sa comunice la distanta in mod spontan, atunci cand simteau acest impuls; conversatiile (cele permise pe telefonul fix) au devenit mai scurte; viata lor sociala si-a pierdut din intensitate per ansamblu.

In plan psihologic, efectele au fost atat pozitive cat si negative, inregistrandu-se o diferenta vizibila intre tineri si grupul celor mai in varsta.

Partea buna a lipsei telefonului mobil a constat in faptul ca participantii: s-au eliberat de presiunea continua a telefonului mobil care poate suna oricand si au resimtit perioada ca fiind una calma, cu mai putin stres; s-au simtit mai liberi si in sensul ca au putut alege ei pe cine/cand sa contacteze; au simtit ca au mai mult timp pentru ei insisi si pentru familie.

Efectele negative au fost insa la fel de importante, mai ales pentru cei mai tineri, care au experimentat un alt fel de stres: lipsa comunicarii rapide la distanta nu lasa loc situatiilor neprevazute sau a planurilor spontane; aceasta i-a facut sa nu se mai simta in siguranta si chiar sa experimenteze un sentiment de neajutorare; au avut impresia ca pierd controlul; s-au simtit izolati si singuri; chiar s-au plictisit in lipsa optiunilor pe care le oferea telefonul mobil.